“Intoxicarea cu Becali”. Ștucan, despre vidul de emoție resimțit de consumatorul TV după tensionatul Dinamo - FCSB 0-2
Costin Ștucan | Publicat: 21.10.2024 13:23 | Actualizat: 21.10.2024 13:26
Cum a fost experiența consumatorului de fotbal după derbyul Dinamo - FCSB 0-2 de aseară. De ce e nevoie ca emisiunile de analiză ale unui meci atât de important să înceapă cu deja celebra formulare “îl avem prin telefon pe patronul FCSB”. De ce e nevoie să realizezi un produs telefonic în interiorul unui produs video care ar trebui să transmită emoția unui meci supertensionat
Radu Naum: FCSB intră în play-off, face rocada cu Dinamo, care iese din primele 6 echipe. Patronul FCSB la telefon. Bună seara, domnule Becali!
George Becali: Bună seara.
Naum: Mai are Musi șunci?”
Fix 15 secunde a durat intro-ul emisiunii de analiză de după primul Dinamo - FCSB al sezonului. Fix de cât avea moderatorul Radu Naum nevoie să dea senzația de conectare la derby până să-l introducă pe George Becali prin telefon.
În studio, analiștii Ilie Dumitrescu, Remus Răureanu și Florin Prunea s-au așezat mai bine în scaune. Știau că urmează o emisiune lungă, dar nici ei nu știau cât de lungă avea să fie.
În fața televizoarelor, românii încă surescitați - sau nu - de derby și de golul din final cu care FCSB și-a îngropat marea rivală s-au cufundat adânc în canapele, așteptând un nou episod din telenovela telefonică programată după fiecare meci jucat de actuala campioană a României.
Nu mai conta că, la stadion, derby-ul încă își consuma resturile de energie. Pe scările Național Arena, în drumul spre parcare sau spre autobuze, 45.469 de fani își vărsau sau își savurau impresiile, jucătorii și oficialii își descarcau adrenalina în declarații - unele plictisitoare, altele amuzante - , iar o armată de reporteri furnicărea de colo-colo pentru a prinde cât mai multă emoție.
Practic, după un meci dinamic, alert, jucat de ambele echipe cu cuțitul în dinți, derbyul s-a mutat în sufrageria finanțatorului FCSB.
Liniște în vila din Pipera, liniște în studio, liniște acasă, în canapea.
Cumva, ca într-un film absurd, o mașină uriașă de vidat a separat experiența consumatorului de produsul dinamic, efervescent, pentru care deschisese inițial televizorul.
Totuși, începutul a fost promițător.
Becali: "Trebuie să facă ce a zis ăstaaa...ăăă...Guardiola"
Naum: Ați greșit formula de start cu Miculescu inter?
Becali: Am vrut să încercăm. Mi-am dat seama…ei și-au dat seama…că nu funcționează. Nu am schimbat eu, au schimbat ei. Schimbările le-am făcut așa…aveam 1-0, hai să întărim mijlocul terenului. Nu mai știu eu ce au făcut ei pe final. Că pe final nu stau eu, să comand eu. Ei sunt acolo, ei știu.
Așadar, controlul din sufrageria lui Becali nu e total. Pe finalul de meciuri, în perioada critică în care se poate răsturna totul, finanțatorul nu se mai bagă, pretextând că el nu e pe bancă și nu simte bine momentul.
E ca și cum ai juca Football Manager cu cea mai mare atenție, schimbând tactica și jucătorii până în minutul 80, apoi treci jocul pe modul automat, lăsând inteligența artificială să ia decizii până la capăt.
Dacă nu se termină bine, e vina calculatorului care e programat să te bată. Dacă îți iese, tu ai așezat toate piesele la locul lor pentru un final fericit.
După această informație revelatoare, dialogul în direct s-a transformat într-un zumzet continuu, ilustrat cu faze de meci necomentate, din care mai scotea capul câte o declarație remarcabilă.
Un exemplu:
“Echipa asta trebuie să facă ce a zis ăstaaaa…ăăă….Guardiola. Am început și eu să mă mai uit la fotbal mai mult. Că nu mă uitam înainte. Am văzut ce a zis Klopp și ce a zis Guardiola. O declarație care m-a impresionat foarte tare…Complect (sic). Adică toată filozofia fotbalului. Spune: “Domn’e, la fotbal, când am mingea toată lumea trebuie să atace. Când n-am mingea, toată lumea trebuie să se apere”. Ălalaltu’, Klopp, a zis: “Voi face din echipa asta, la Dortmund, o mașinărie de pressing”. Dar mai complectă (sic) e a lui…ăăă…a lu’ ăsta…Guardiola.
Naum: E filozofia lui Cruyff.
Becali: Nu știu. Eu pe el l-am auzit.
Naum: E fotbalul total, asta era a lui Cruyff. A învățat și el (Guardiola) de la Cruyff.
Becali: Probabil de acolo, de la Cruyff.
Practic, Becali - făcătorul și desfăcătorul de echipe - află abia acum că în fotbalul modern toată lumea trebuie să se apere. E ușor înspăimântător dacă ne gândim că discutăm despre finanțatorul care, probabil, a influențat cel mai tare fotbalul românesc în ultimul sfert de secol.
Telenovela telefonică are mereu capacitatea de a surprinde, de asta și este atât de prețuită de televiziunile de sport. Evident, pretextul e mereu audiența: “Asta vor oamenii să vadă, asta le dăm”.
Cifrele sunt fluturate triumfalist.
Becali e patronul echipei, el decide tot la FCSB. Și Becali face audiență.
Ok, dar oare asta vor oamenii să vadă cu adevărat? Nu cumva instituționalizatul deja telefon la Becali e doar cel mai facil pretext pentru a oferi publicului ceva interesant fără a face vreun pic de efort suplimentar?!
După jumătate de oră în care cei trei analiști din studio au vorbit însumat vreo 45 de secunde, Radu Naum a cerut publicitate, epuizat și el de încercările de a-l descoase pe Becali de orice.
Emisiunea de analiză de după derby putea să înceapă.
Dar ce să mai analizezi după ce produsul fusese deja dezosat, separat de emoția lui și vidat într-o pungă mediatică ermetică din care până și autorul acestor rânduri a ciugulit curios în fața televizorului?!
Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!
Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, Facebook sau YouTube. Zi de zi ai conținut de ultimă oră din lumea sportului.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.