De ce nu-l place Gică Popescu pe Drăgușin? Costin Ștucan scrie despre atitudinea ciudată a fostului căpitan al naționalei: “Fotbalul, o lume plină de invidii și interese”

Ca orice alt domeniu de activitate, fotbalul e o lume în miniatură în care oamenii se plac sau se antipatizează în funcție de pasiuni, de rivalități, de invidii, de interese sau, pur și simplu, în baza unui fler activat de energiile degajate. Ai fi tentat să spui că o echipă mare e un paradis social, dar nu e niciodată așa.

Un exemplu rapid, Generația de Aur.

Creată în laboratorul comunist închis ermetic până în 1990 dintr-un amestec de fotbaliști de la marile rivale Steaua și Dinamo, cea mai bună națională din istoria fotbalului românesc nu a reprezentat neapărat și cel mai unit grup.

Mai țineți minte imaginile bucuriei de după calificarea la Mondialul din ’90, cu Valentin Ceaușescu pe holul de la vestiarele din Ghencea? “Toată lumea la Melody (n.r. - barul vremii în București)! Nu ne împărțim!”. Fiul dictatorului știa bine că dinamoviștii și steliștii erau prieteni uneori la un șpriț, dar de cele mai multe ori se antipatizau profund și de aceea voia o bucurie comună într-un moment special pentru fotbalul românesc.

Generația de Aur a fost formată de fapt din două grupuri mari. Hagi, Popescu, Petrescu, Ilie Dumitrescu și amicii lor reprezentau un nucleu important, de fapt cel mai important. Celălalt era format din Lupescu, Prunea, Dorinel Munteanu și aliații lor din vestiar.

Cele două grupuri lucrau bine împreună, dar membrii lor nu erau cei mai buni prieteni.

Popescu: “Ne uităm prea mult la Drăgușin!”

Cel mai cerebral din primul grup menționat mai sus a fost și este Gică Popescu. Un fotbalist elegant cu un discurs mai mereu echilibrat, “Baciul” părea predestinat după retragere unui viitor în administrația fotbalului.

Cu o întârziere cauzată de condamnarea din Dosarul Transferurilor, Popescu a devenit președinte la clubul bunului său prieten și cumnat, Gică Hagi. Părerile lui sunt căutate de media, pe bună dreptate, pentru experiența uriașă din fotbal și, mai ales, pentru simbolismul din spatele banderolei de căpitan purtate la națională și la Barcelona.

Popescu e o voce pe care publicul nu o poate neglija.

Iar când fotbalistul anului 2023 în România se transferă la Tottenham, cine ar putea fi mai avizat să vorbească despre impactul cu Premier League și cu viața din Anglia decât fotbalistul român al anilor 1989, 1990, 1991, 1992, 1995 și 1996, și el fost fundaș la clubul din nordul Londrei?!

Contactat de Digi să discute despre meciul de debut al fundașului naționalei, Gică Popescu a avut o reacție ușor deranjată, surprinzătoare:

“Mi se pare că ne uităm prea mult la Drăgușin. Mi se pare prea mult. Toată ziua bună ziua, mă sună toată lumea “Ai văzut ce a făcut Drăgușin?”. Lăsați-l să se adapteze!”.

Ce vrea să spună Gică Popescu? Vrea să ne transmită să rămânem echilibrați, dându-i liniște lui Drăgușin? Ar fi o poziție matură din partea unui om de fotbal care în alte rânduri nu s-a ferit să comenteze apreciativ situația jucătorilor de la națională, și în special pe cea a lui Ianis Hagi. Întâmplător, nepotul său.

Dar dacă e altceva în spatele declarației vexate de la Digi?

Să facem un mic istoric.

În martie 2023, înainte de începutul preliminariilor, Gică Popescu vorbea despre apărarea echipei naționale. “O echipă naţională valoroasă începe cu fundaşii centrali. Azi, dacă mă pui să aleg doi fundaşi centrali, nu ştiu să ţi-i nominalizezi. Mă gândesc la Ghiţă, că îl cunosc şi am văzut că e convocat, şi poate Burcă”.

Deși Drăgușin era și el în lot și juca meci de meci la liderul din Serie B, Popescu se gândea la Ghiță. Virgil Ghiță, un fundaș central respectabil, evolua în Polonia la Cracovia, dar în ochii președintelui de la Farul conta probabil că era un produs al Academiei Hagi.

O doză de subiectivism nu strică, evident.

Votul lui Popescu: Drăgușin lipsește cu totul

Dar între timp Ghiță a rămas la Cracovia, iar Drăgușin a promovat în Serie A și s-a transferat la Tottenham pe 25 de milioane de euro plus alte 5 milioane în potențiale bonusuri. În plus, fundașul care a făcut junioratul la Juventus a fost fundația pe care s-a turnat calificarea României la Euro 2024. Naționala a încasat în grupă doar 5 goluri, de două mai puține decât următoarea cea mai ermetică defensivă, Kosovo, cu 10 primite.

Cu România calificată, Drăgușin a câștigat clar trofeul de Jucătorului anului 2023 oferit de Gazeta Sporturilor în tradiționala ei anchetă. La vot au participat antrenori, căpitani de echipă, președinți, ziariști și publicul.

Iată votul președintelui de la Farul, Gică Popescu:

1. Alibec
2. Nicolae Stanciu
3. Băluță
4. Răzvan Marin
5. Florinel Coman

Trei fotbaliști crescuți de cumnatul Hagi, dar nici urmă de cel care peste doar câteva săptămâni avea să devină cel mai scump jucător din istoria fotbalului românesc.

A fost o scăpare a lui Popescu?

Poate un om cu atâta experiență să îl considere pe Radu Drăgușin atât de slab încât nu merita să prindă nici măcar topul primilor cinci fotbaliști români în 2023?

Sau, în secret, Popescu îl consideră pe fundaș o amenințare reală la statutul de lider al naționalei, la care visează nepotul Ianis Hagi și, în special, cumnatul Gică Hagi?

Răspunsul îl știe doar Popescu. Fotbalul e oricum o lume în miniatură în care oamenii se plac sau se antipatizează în funcție de pasiuni, de rivalități, de invidii, de interese sau, pur și simplu, în baza unui fler activat de energiile degajate.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google