Haller și povestea "Elefanților" fermecați. Cum a reușit Coasta de Fildeș să transforme magia Africii într-una planetară

Din când în când, în fotbalul contemporan, măcinat de bani ca măselele de carii, răsar povești care retrimit acest sport în interiorul ideii de fenomen social care ar trebui să inspire.

Sebastien Haller și Costa de Fildeș au reușit acest lucru din ce în ce mai greu realizabil. Pentru mulți, poate prima pagină s-a scris pe 22 ianuarie 2024, atunci când “Elefanții” (n.r. – porecla ivorienilor) pierdeau cu 0-4 meciul cu Guineea Ecuatorială din grupa A a Cupei Africii. Însă, de fapt, semințele fuseseră sădite cu mult timp în urmă.

Haller, omul care a învins cancerul

În 2020, Haller, atacantul ivorienilor, se zbătea să prindă minute la West Ham United. Fusese cumpărat cu 50 de milioane de euro de la Frankfurt, dar nu se putea impune în Premier League. Îndoiala în capacitățile sale se făcea simțită.

Nici așteptarea sa de a debuta în tricoul “les bleus” nu dăduse roade. Cum tatăl său era francez, iar mama ivoriană, Haller putea juca pentru oricare dintre aceste naționale. Inițial alesese Franța, pentru care marcase 13 goluri în 20 de meciuri disputate la selecționata sub 21 de ani. Trebuia să ia o decizie.

Sebastien se hotărăște să reprezinte Coasta de Fildeș. Renunță și la salariul său uriaș de la West Ham. Pleacă în Olanda, la Amsterdam, unde îl aștepta Ajax. Impactul e imediat. În 23 de partide înscrie de 13 ori pentru “lăncieri”. În doar jumătate de sezon.

2021/2022 se tranformă în anul Haller. Ivorianul marchează mai des decât cad merele pârguite în livadă. Face senzație și în Champions League, acolo unde adversarii sunt mai tari decât în Eredevisie. 11 reușite în 8 partide.

Sebastien le mulțumește celor de la Amsterdam pentru găzduire și se mută la Dortmund. Nu înainte de a le aduce un profit de 9 milioane de euro celor de la Ajax.

Lucrurile păreau solide în viața lui Haller. Doar că soarta tăia unul dintre picioarele fotoliului în care stătea, confortabil, fotbalistul. În iulie 2022, diagnosticul crunt se părea că i-a ghilotinat viitorul. Cancer testicular. Operație, apoi chemoterapie.

Dar cancerul nu-l cunoștea pe Haller. De abia făcuseră cunoștință când ivorianul făcea exerciții fizice prin spital. Avea să fie o luptă grea pentru boală. Șase luni, două operații, numeroase ședințe de chemoterapie. Într-o zi, cancerul și-a pus pijamaua în rucsac, a mâncat iaurtul spitalului de la micul dejun, și a plecat.

La primul său meci după revenire, Sebastian a avut această inscripție pe ghete. Așa îți iei la revedere de la cei pe care nu-i mai vrei niciodată în viața ta.

Inspirați de Haller, ivorienii merg până la capăt

Haller a absentat, din cauza unei accidentări, din meciurile Coastei de Fildeș disputate în etapa grupelor. Chiar și așa, “Elefanții” au debutat cu o victorie, 2-0 împotriva Guinea-Bissau.

A urmat înfrângerea cu Nigeria, la limită, dar adversarul era unul foarte tare, așa că suporterii ivorieni au înghițit în sec și au trecut peste. Ultima partidă a grupei era împotriva Guineii Ecuatoriale. Nu se pot împiedica “Elefanții” de o asemenea țară mică, nu?

Dar, din cei 1,2 milioane de locuitori, guineoecuatorienii au găsit 11 fotbaliști care le-au administrat un sec 4-0 ivorienilor. Cu două înfrângeri și o victorie, cei din urmă se aflau pe locul 3 în Grupa A a Cupei Africii.

La început, aveam o echipă care nu arăta ca o echipă. A trebuit să lucrăm repede la coeziune, să schimbăm ceea ce nu funcționa. Să redevenim uniți Emerse Fae, antrenor Coasta de Fildeș

Pe pământ natal, Coasta de Fildeș era aproape de a-și trece o rușine în palmares. Soarele, care nu apune niciodată în Africa, ci doar se transformă în focul unde bătrânii spun legende copiilor, era trist. Noroc că trupa lui Haller a fost una dintre cele patru norocoase ce au mers în optimi de pe locul trei al grupelor.

Însă, poate paradoxal, fără antrenor. Jean-Louis Gasset fusese dat afară. Salvatorul? Herve Renard, de două ori campion al Africii. Numai că Federația franceză a refuzat “împrumutul” acestuia de la naționala feminină. Deci altcineva, dar cine? Și-a asumat Emerse Fae, secundul, hățurile unor “Elefanți” dezorientați.

În oprimi îi așteptau o forță a continentului, Senegal. Actualii, la acel moment, campioni ai Africii. Doar patru minute trecuse din meci și Diallo, din pasa lui Mane, a deschis scorul. Dar, ca și în cazul Argentinei lui Messi, se strânseseră atâtea necazuri, încât drumul ivorienilor trebuia să și urce la un moment dat. Costa de Fildeș a egalat în minutul 86, dintr-un penalty transformat de Kessie.

Apoi s-a mers cap la cap până la loviturile de departajare. Al treilea jucător al Senegalului, Niakhate, a ratat. Haller, francezul cu rădăcini ivoriene, a marcat. Coasta de Fildeș a mai tras, o dată, aer în piept.

Suporterii “Elefanților” erau vlăguiți după consumul emoțional din partidele favoriților. Însă habar nu aveau la ce vor mai fi supuși. În sferturi, ivorienii au jucat cu Mali. Minutul 16, malianul Traore ratează un penalty. Fanii Coastei de Fildeș privesc meciul cu ochii larg închiși. Chiar înainte de pauză, Kossounou, al lor, omul de încredere, le taie respirația când este eliminat.

Cu un om în plus, Mali trece la comanda jocului. Trece și peste penalty-ul ratat și înscrie prin Nene, în minutul 71. Sigur aici se termină aventura “Elefanților”. E momentul să accepte înfrângerea. Adingra, jucătorul lui Brighton, nu se predă. Înscrie pentru 1-1 în minutul 90. Doar s-a prelungit agonia, nu?

Mali, în prelungiri, încearcă să răpună echipa gazdă. Dar, cunoscând amarul, ivorienii vor să guste și alte senzații. În minutul 120, Diakite profită de pasa lui Fofana și face 2-1. Apoi, imediat, încasează al doilea galben și, implicit, roșu. Nu mai interesează pe nimeni, ivorienii sunt în semifinale.

Kalulu, Masuaku, Elia, Kakuta, Bakambu. Congo are trupă solidă, dar Coasta de Fildeș l-a recuperat complet pe Haller. Omul care i-a transmis cancerului un mesaj cordial de despărțire. Sebastian înscrie în minutul 65 și duce “Elefanții” în finala Cupei Africii.

Nigeria este ultimul obstacol în calea elevilor lui Emerse Fae, care a început competiția antrenor secund și o termină erou.

Troost-Ekong se înalță, planează, lovește, iar nigerienii preiau conducerea. Didier Drogba, imperturbabil, privește meciul. Ai săi au revenit de atâtea ori încât l-ar demoraliza doar un scor de 0-4 cu cinci minute înainte de final.

Kessie, omul azvârlit de Barcelona în Arabia Saudită, ripostează în a doua repriză. 1-1 și Didier se aruncă peste scaunele stadionului cum sărea peste alunecările fundașilor din Premier League.

From the toughest battles to the sweetest victories, Haller’s story is one for the ages. 🌟🥇#TotalEnergiesAFCON2023Final | @HallerSeb | @FIFCI_tweet pic.twitter.com/nQOheGbypp

— CAF (@CAF_Online) February 12, 2024

Minutul 81 este al lui Haller. Ivorianul reia nonșalant, aproape zeflemitor, cu talpa, balonul centrat de Adingra. Mingea se duce în colțul lung al porții adverse și trimite povestea lui Sebastian și a Coastei de Fildeș lângă focurile Africii.

Acolo unde legendele se trec de la bătrâni la copiii acestui continent magic. Iar Haller va fi acolo într-o zi, povestindu-le celor mici că a câștigat bătăliile care erau vitale.

---

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!