Gigi Becali a cerut ”rezolvarea” lui Ilie Bolojan și a fost criticat dur: ”Dacă te bagi în cocină, te mănâncă porcii”

Parlamentarul a publicat pe Facebook un mesaj amplu în care critică ideea folosirii ”pârghiilor” statului pentru a influența sau ”potoli” adversarii politici, considerând că o astfel de mentalitate este incompatibilă cu principiile unei democrații funcționale.

”Trimite-l pe Pahonțu să rezolve treaba cu Bolojan, ăsta a fost sfatul meu. Să vedem, mai face Bolojan? Când ești președinte, părerea mea, trebuie să te folosești de toate pârghiile de putere pe care le are un stat, ca să meargă statul bine”, a declarat Gigi Becali, joi, printre altele, potrivit digi24.ro.

Gigel Știrbu, despre Gigi Becali: ”Când aduci cocină în politică, nu obții stabilitate”

În postarea sa, Știrbu susține că afirmațiile lui Gigi Becali reprezintă mai mult decât o simplă declarație controversată și reflectă o viziune periculoasă asupra exercitării puterii.

Liberalul vorbește despre diferența dintre dialogul democratic și ceea ce el numește ”politica de cocină”, unde instituțiile statului sunt privite ca instrumente personale de presiune, iar adversarii politici nu trebuie convinși prin argumente, ci constrânși prin influență și forță.

Totodată, deputatul îl critică și pe Nicușor Dan pentru faptul că a invitat la consultări persoane pe care le consideră reprezentanți ai unor grupări conjuncturale, fără o doctrină clară sau un proiect politic solid.

”Când confunzi consultările politice cu intrarea în cocină. Există momente în politică în care o singură declarație spune mai mult decât zece conferințe de presă, o sută de comunicate și o mie de explicații cosmetizate.

Declarația lui Gigi Becali, potrivit căreia Nicușor Dan ar trebui să folosească „pârghiile” statului, inclusiv prin intermediul lui ,,Pahonțu"pentru a-l „potoli” pe Ilie Bolojan, este una dintre acele declarații care ridică vălul de pe o întreagă mentalitate politică.

Nu mai vorbim aici despre consultări democratice,nu mai vorbim despre dialog instituțional, nu mai vorbim despre construcție politică responsabilă.

Vorbim despre reflexul toxic al unor oameni care cred că statul este o bâtă, instituțiile sunt instrumente personale, iar adversarii politici nu trebuie convinși, ci „potoliți”.

Aceasta este diferența fundamentală dintre politica democratică și politica de cocină. Într-o democrație, liderii discută, negociază, argumentează, construiesc majorități și își asumă decizii în fața cetățenilor.

În logica de cocină, însă, nu contează argumentul, nu contează votul, nu contează mandatul public. Contează doar cine are „pârghii”, cine poate apăsa pe butoane, cine poate speria, cine poate șantaja, cine poate forța.

Iar când cineva spune senin, în spațiul public, că un președinte ales ar trebui să folosească asemenea mecanisme pentru a „rezolva” un lider politic incomod, nu avem de-a face cu o simplă gafă. Avem de-a face cu o mărturisire involuntară.

O mărturisire despre felul în care unii înțeleg puterea. Și tocmai aici este problema uriașă.

Nicușor Dan a ales să cheme la consultări tot felul de personaje desprinse din partide, regrupate conjunctural sub eticheta convenabilă de „independenți”. Oameni care au plecat de ici, de colo, care nu reprezintă o doctrină, nu reprezintă o construcție politică serioasă, nu reprezintă un proiect de țară, ci mai degrabă o geometrie instabilă a intereselor personale.

Iar când îi aduci la masa consultărilor pe asemenea oameni, nu trebuie să te mire că din jurul mesei încep să se audă asemenea idei.

Pentru că dacă te bagi în cocină, te mănâncă porcii. Această expresie poate părea dură, dar descrie perfect realitatea. Politica mare nu se poate construi cu reflexe mici. Statul român nu poate fi condus prin combinații, telefoane, presiuni, amenințări voalate și „pârghii” invocate ca într-o conversație de mahala politică.

România nu are nevoie de oameni care visează să pună mâna pe instituții pentru a-și regla conturile. Societatea nu are nevoie de indivizi care cred că serviciile, autoritatea statului sau funcțiile publice sunt instrumente de intimidare politică.

Țara noastră nu are nevoie de personaje care, dacă ar ajunge să aibă demnități și putere reală de decizie, ar împinge țara pe căi greșite, periculoase și profund nedemocratice.

Pentru că de aici începe degradarea statului. Mai întâi spui că ai „pârghii”. Apoi spui că trebuie folosite,pe urmă spui că cineva trebuie „potolit”,apoi începi să confunzi adversarul politic cu dușmanul personal.

Iar la final, fără să-ți dai seama, ai transformat statul într-un instrument de abuz. Așa se strică democrațiile: nu întotdeauna prin lovituri spectaculoase, ci prin normalizarea unor asemenea reflexe.

Prin acceptarea ideii că „merge și așa”prin tolerarea limbajului de tip mafiot în spațiul politic,prin chemarea la masa deciziilor a unor oameni care nu au nici cultura instituțională, nici respectul pentru limitele puterii, nici înțelegerea minimă a democrației constituționale.

Ilie Bolojan poate fi criticat, contestat, combătut politic. Asta este firesc într-o democrație. Dar a vorbi despre „potolirea” lui prin pârghii obscure ale statului este cu totul altceva.

Asta nu mai este politică, este tentație autoritară, este mentalitate de stăpânire, este exact genul de gândire care a ținut România pe loc decenii întregi.

Și tocmai de aceea asemenea declarații nu trebuie tratate ca folclor politic sau ca excentricități de platou. Ele trebuie luate în serios, pentru că arată ce s-ar putea întâmpla dacă asemenea oameni ar ajunge să influențeze cu adevărat decizia publică.

România are nevoie de instituții puternice, nu de pârghii personale. Are nevoie de lideri care respectă regulile, nu de oameni care caută scurtături prin subsolurile puterii.

Are nevoie de consultări serioase, nu de adunări conjuncturale cu personaje care văd statul ca pe o unealtă de presiune. Are nevoie de decență democratică, nu de combinații politice în care se vorbește despre cum poate fi „potolit” un om politic incomod.

Cine vrea să conducă România trebuie să înțeleagă un lucru simplu: statul nu este proprietatea nimănui. Instituțiile nu sunt arme personale. Democrația nu se apără cu abuzuri. Iar România nu poate fi pusă pe mâna celor care, atunci când aud cuvântul „putere”, nu se gândesc la responsabilitate, ci la pârghii.

Pentru că, în final, aceasta este marea lecție a momentului: când aduci cocină în politică, nu obții stabilitate. Obții mizerie. Iar România a plătit deja prea scump, prea mult timp, prețul acestei mizerii”, a scris Gigel Știrbu pe contul personal de Facebook.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google