Adrian Mititelu, scrisoare către premierul Ilie Bolojan: ”Actuala reglementare fiscală este una antieuropeană”

FCU Craiova se confruntă cu o situație destul de dificilă, iar din acest sezon va evolua în Liga 3, după ce nu a primit licența pentru eșalonul secund.

Oltenii au mai multe probleme financiare, iar fotbaliștii nu și-au mai primit salariul din ianuarie.

FCU Craiova, scrisoare către Ilie Bolojan

Formația patronată de Adrian Mititelu a avut mai multe cerințe din partea premierului României, iar prima este o nouă reglementare fiscală.

Mai mult, Adrian Mititelu dorește interzicerea oricărei sume provenit din bani publici, începând cu anul 2026, plus reorganizarea federațiilor sportive naționale, considerând că prin schimbarea acestora s-ar pune bazele unui restart al fotbalului românesc.

”Domnule Prim-ministru, având în vedere măsurile de reformă economică, inițiate de guvernul pe care îl conduceți, vă solicităm următoarele:

Fotbalul profesionist din România are stringentă nevoie de o nouă reglementare fiscală, bazată pe principiul echității, proporționalității și al loialității, în raport cu interesele mișcării sportive din România, dar și cu interesele statului din această perioadă grea din punct de vedere economic.

Actuala reglementare fiscală din România este una inadecvată, inechitabilă și total antieuropeană.

Deși, la momentul adoptării legislației, în anul 2017, normele păreau că vor aduce un plus fotbalului românesc, din contră, efectul a fost exact invers. Marea majoritate a cluburilor profesioniste de fotbal din România sunt ultra dependente de banii publici pentru a supraviețui. Legile concurenței sunt încălcate în mod grosolan, iar activitatea fotbalistică este la mare distanță de nivelul mediu european.

”Degeaba s-au construit stadioane de sute de milioane în România, dacă baza fotbalului nu este reglementată sau este reglementată haotic”

Anual, din bugetele județelor, municipiilor și orașelor din România ajung în fotbalul profesionist/semiprofesionist aproximativ 80 de milioane de euro. Fără acești bani, așa cum spuneam, marea majoritate a cluburilor ar fi în colaps. Acest lucru se datorează faptului că, prin aceste sume finanțate de stat, s-a menținut un nivel incorect de cheltuieli cu salariile, deși competiția sportivă este, în general, una slabă, nivelul salarial este unul uriaș în raport cu economia României și cu venitul mediu pe cap de locuitor.

Acest lucru a fost posibil datorită faptului că statul român, prin reglementarea din 2017, a creat premisele ridicării artificiale a unui nivel salarial foarte mare, în sensul că, impozitele fiind foarte mici, cluburile au atras jucători din afara țării cu salarii foarte mari în raport cu veniturile pe care le produce un club în România.

Astfel, în loc să fie încurajați și stimulați tinerii jucători români, precum și tinerii în general, s-a stimulat aducerea de jucători străini pe salarii imense.

De exemplu, pentru salariul unui fotbalist comunitar de 10.000 euro net, care activează în România, clubul varsă impozite de cca. 2.000 euro, asta însemnând cca. 12.000 euro brut.

Dacă un fotbalist din primele două ligi ale Belgiei, Germaniei sau Franței câștigă 12.000 euro brut, impozitele pe care cluburile din țările respective le plătesc statului sunt de cca. 6.000 de euro.

Prin urmare, legislația fiscală din România încurajează nu dezvoltarea fotbalului românesc, ci exportarea resurselor financiare în rândul persoanelor care provin, în mare parte, din afara României. Și bineînțeles că obturează promovarea de tineri români care, deși sunt foarte talentați, nu sunt atât de dotați fizic precum cei care vin din alte țări, în special din țările ultra dezvoltate în infrastructură sportivă, cum ar fi Franța, Belgia, Germania, Spania, Italia – țări care au investit foarte mult în școli sportive în anii ’90.

Practic, statul român, prin legislația adoptată, finanțează salarii sau mega salarii ale unor jucători comunitari și descurajează creșterea tinerilor români. În Liga 1 sunt 3–4 echipe care plătesc chiar și 20–30.000 de euro salariu. Fac asta pentru că legislația este foarte permisivă. Dacă statul ar fi reglementat un impozit civilizat, european, atunci nu și-ar mai fi permis cluburile astfel de salarii dezechilibrate și s-ar fi orientat mai mult spre baza proprie.

Degeaba s-au construit stadioane de sute de milioane în România, dacă baza fotbalului nu este reglementată sau este reglementată haotic.Acest lucru a fost posibil datorită faptului că statul român, prin reglementarea din 2017, a creat premisele ridicării artificiale a unui nivel salarial foarte mare, în sensul că, impozitele fiind foarte mici, cluburile au atras jucători din afara țării cu salarii foarte mari în raport cu veniturile pe care le produce un club în România.

Practic, statul român, prin legislația adoptată, finanțează salarii sau mega salarii ale unor jucători comunitari și descurajează creșterea tinerilor români. În Liga 1 sunt 3–4 echipe care plătesc chiar și 20–30.000 de euro salariu. Fac asta pentru că legislația este foarte permisivă. Dacă statul ar fi reglementat un impozit civilizat, european, atunci nu și-ar mai fi permis cluburile astfel de salarii dezechilibrate și s-ar fi orientat mai mult spre baza proprie.

Degeaba s-au construit stadioane de sute de milioane în România, dacă baza fotbalului nu este reglementată sau este reglementată haotic.

Propunerile făcute de FCU Craiova

Dacă cu adevărat statul, prin Guvernul României, vrea să ajute fotbalul profesionist, acesta trebuie să adopte de urgență următoarele măsuri:

1. O nouă reglementare fiscală, bazată pe echitate, loialitate față de fenomenul fotbalistic, stimularea promovării tinerilor români dar și față de interesele statului român în acest moment.

Această reglementare ar putea fi:

• pentru Superligă și Liga a II-a, până la echivalentul a 1.000 de euro pe lună, impozit de 2%;

• ce trece peste 1.000 de euro până la 3.000 de euro, impozit de 20%, așa cum este în prezent;

• ce trece peste 3.000 de euro până la 10.000 de euro, 50% impozit;

• ce trece peste 10.000 de euro, 80% impozit.

2. Interzicerea, începând cu anul 2026, a oricărei sume provenite din bani publici (orașe, municipii, consilii județene) către cluburile profesioniste din Superligă și Liga a II-a.

Ar putea să rămână o finanțare limitată doar către cluburile de liga a III-a și a IV-a și, eventual, cluburile de copii și juniori.

3. Reorganizarea federațiilor sportive naționale pe criterii de transparență, echidistanță, competență, neapartenență politică, precum și limitarea mandatelor organelor de conducere a acestor entități.

Adrian Mititelu: ”Prin adoptarea acestor măsuri stringente s-ar pune bazele unui restart al fotbalului profesionist”

Prin adoptarea acestor măsuri stringente s-ar pune bazele unui restart al fotbalului profesionist prin care va fi stimulată libera concurență, accentul pe dezvoltarea tinerilor români și resurse de cca. 150 milioane de euro pe an la bugetul național care, ulterior, vor putea fi folosite în construcția de stadioane, baze sportive, etc.

În speranța că veți conștientiza importanța acestor propuneri, vă mulțumim anticipat și vă asigurăm de tot sprijinul nostru.

FCU 1948 CRAIOVA Fotbal Club S.A.

Adrian Mititelu
Administrator”, scrisoarea trimisă de Adrian Mititelu.

---

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.