exclusiv Moartea tragică a tatălui lui Loți Bölöni. Drama a avut loc la meciul legendarului fotbalist: ”Am vrut să îi spun asta, dar nu am îndrăznit. Cred că undeva sus ți-e scrisă soarta”

• Verifică AICI lista locațiilor unde I AM SPORT Magazine e încă disponibilă.

Loți Bölöni era un tânăr adolescent în momentul în care și-a pierdut tatăl, iar acel episod l-a urmărit pe parcursul ultimilor aproape 50 de ani.

Loți Bölöni și-a pierdut tatăl în adolescență

Bölöni sr. a decedat în urma unei hemoragii cerebrale, pe care a suferit-o chiar la un meci al fiului său. A fost transportat de urgență la spital atunci, dar s-a stins după trei zile.

Adrian Florea: Aș începe discuția de suflet cu Loți Bölöni cu o imagine care îi stârnește, cu siguranță, multe amintiri, cea care tronează pe birou. Dacă ne puteți spune, de ce țineți acea fotografie atât de aproape, și fizic, dar și față de sufletul dumneavoastră?

Loți Bölöni: Începeți cu o temă foarte sensibilă pentru mine și mi-e frică tot timpul de treaba aceasta, pentru că nu mă simt destul de puternic să îmi stăpânesc sentimentele. Este tatăl meu. V-am spus că nu sunt destul de puternic...

Adrian Florea: Un om pe care l-ați pierdut, așa cum spuneați într-un interviu, într-un moment în care poate aveați cea mai mare nevoie de el.

Loți Bölöni: În momentul respectiv nu aveam nevoie de el. Sunt anumite teme de care îmi e tot timpul greu să vorbesc, astea cu taică-miu și cu maică-mea...

Adrian Florea: Mama, din fericire, trăiește, pentru cei care nu știu. Întotdeauna v-a fost aproape, poate că Dumnezeu a întors cumva, v-a luat tatăl foarte devreme și o ține în viață pe mamă la 101 ani.

”Vezi, Loți, vino repede că taică-tu e beat, e căzut!”

Loți Bölöni: Taică-miu a fost la un meci, la ultimul meu meci. Cred că undeva sus este scrisă soarta pe care o ai. Se joacă un meci, eu sunt rezervă la echipa de seniori de la Chimica Târnăveni. Mai sunt 15-20 de minute, nu-mi mai amintesc. Conducem cu 2-0, deci meciul e câștigat: ”Hai să facem să intre și juniorul de 15 ani”. Pe vremea respectivă, era obligatoriu să joci cu un jucător sub 16 ani, eu aveam 14 și jumătate - 15 ani, eram deja în lotul lor. Și antrenorul spune: ”Meciul e câștigat, băgăm și juniorul, ca să îi dea așa, o satisfacție, o ‘prăjitură’”.

Radu Banciu: Astăzi nu ați fi intrat, antrenorii se tem și la 1-0.

Loți Bölöni: Eu am intrat și la 1-0, cu echipa națională. Mă rog, pe vremea respectivă stăteam pe marginea terenului ca să intru, dar portarul se accidentează: ”Dacă portarul nu se accidentează, poate intru. Mergem acasă și cu asta basta”. Dar, mă rog, dacă portarul se accidentează e normal să intre portarul de rezervă, iar eu mă așez din nou pe bancă. Câștigăm meciul, după meci, acolo la U Cluj, lângă stadion se mănâncă, eu sunt cu echipa principală și antrenorul îmi spune că ar fi bine să joc cu juniorii acum. Se joacă după primul meci, ca să nu strice terenul pentru seniori.

Eu mă întorc, fac un meci foarte bun, pentru că marchez două goluri sigur, sau poate trei, și este căldură, toamnă, dar căldură. Maică-mea lucra de noapte, deci se odihnea. Mingea iese în aut, mă duc acolo să iau mingea să o bat și îl văd pe taică-miu. Și i-aș spune: ”Du-te acasă că e foarte cald, vin și eu!”. Dar îi plăcea foarte mult fotbalul, îi plăcea foarte mult copilul lui, dorea ca copilul lui să devină fotbalist. Până la urmă, nu îndrăznesc să zic nimic. Se termină meciul, câștigăm fără drept de apel, vreo 5-0. Dar mi se spune: ”Vezi, Loți, vino repede că taică-tu e beat, e căzut!”. Eu nu l-am văzut beat niciodată, sar gardul, taică-miu e la pământ, îl luăm și îl ducem în vestiar. În fine, salvare, eu duc targa cu un asistent și taică-miu a suferit o hemoragie cerebrală, deci după trei zile se duce.

Citește și

De ce nu și-ar fi atins românul ”mai talentat decât Hagi, dar lăsat cu buzunarele goale de «profesioniste»” potențialul: ”Putea ajunge fotbalist mai mare!”

De ce nu și-ar fi atins românul ”mai talentat decât Hagi, dar lăsat cu buzunarele goale de «profesioniste»” potențialul: ”Putea ajunge fotbalist mai mare!”

Mirel Rădoi, informat că jucătorul său ar fi un împătimit al ”păcănelelor și vieții de oraș”! Ce decizie a luat

Mirel Rădoi, informat că jucătorul său ar fi un împătimit al ”păcănelelor și vieții de oraș”! Ce decizie a luat

Cum a fost numit Cristi Chivu de fostul său coleg de cameră: ”Toate au contribuit!”

Cum a fost numit Cristi Chivu de fostul său coleg de cameră: ”Toate au contribuit!”

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.