EXCLUSIV: “M-am uitat la Ivan ca la o icoană”. Elisabetă Lipă vorbește despre Ivan Patzaichin la comemorarea a doi ani de la decesul marelui sportiv român

Bună ziua, doamna Lipă. Comemorăm 2 ani de la moartea domnului Patzaichin...

Totul s-a petrecut atât de repede încât și acum am senzația că am visat că Ivan nu mai este printre noi. A fost fulgerător. A fost un om tare cumsecade.

Vă aduceți aminte când l-ați cunoscut prima dată?

Da, la Jocurile Preolimpice de la Los Angeles, din 1983. El era multiplu campion olimpic, mondial și european, așa că mă uitam la el ca la o icoană. Eu nu aveam nici măcar 19 ani. Așa că vă dați seama ce însemna Ivan pentru mine. El era la un alt nivel. De abia îndrăzneam să stau în fața lui.

"Nu l-am văzut niciodată nervos"

Ce trăsătură de caracter v-a atras atenția la Ivan Patzaichin?

De la Ivan... bunătatea. Asta în primul rând. Caracterul, modestia. Eu nu l-am văzut niciodată pe Ivan nervos. Niciodată, de multele ori în care ne-am intersectat. Nu cred că a zis nimănui nimic cu răutate. Era un om bun, un om deosebit.

Din afară părea că era un om nu foarte vesel. Sau era vorba doar de timiditate, de seriozitate?

Da, era seriozitate. Nu poți să faci sport la acel nivel, să ai acele rezultate, fără seriozitate. Iar Ivan știa asta. Poate era un pic mai retras, dar nu era un om trist.

Nu multă lume știe că a pus vocea pe un personaj dintr-un desen animat produs de Disney. Era un om jovial?

Da, Ivan avea un timbru vocal aparte. Îți rămânea în minte. Sigur că era jovial. Făcea glume, avea simțul umorului. Și iubea copiii, așa că nu mă miră că a acceptat să pună voce într-un desen animat. Știa când e timp de seriozitate și când e vreme de distracție. Aveam și momente de tristețe, ca toți oamenii. L-am cunoscut, în atâția ani, în toate aceste situații.

La Jocurile Olimpice din 1984, Los Angeles, și dvs, și dumnealui, ați fost medaliați? Vă aduceți aminte dacă v-a spus ceva, dacă v-a dat vreun sfat?

Los Angeles a fost ultima lui participare, ca sportiv, la Jocurile Olimpice și prima a mea. Am zburat împreună, am stat în satul olimpic. Eu eram nimeni în drum, nu prea stăteam cu altcineva în afară de colegele mele. Eram foarte mică. Am vorbit despre sport, cum e, ce pregătire se face, dar ce să vorbești cu o puștoaică ce nu promisese mai nimic până atunci.

"Cred că Dumnezeu i-a rezervat un destin frumos"

O amintire dragă cu Ivan Patzaichin?

Cred că e și una dintre cele mai vechi. În avionul cu care zburam la Los Angeles era și trezorierul comitetului olimpic. Avea un diplomat, cu cifru, pentru că era persoana care duce greul cifrelor. Și, pentru că zborul era destul de lung, s-a gândit omul să ne mai binedispună. Și ce zice. Am uitat cifrul la diplomat. Cine ma ajută, îl premiez când ajungem în America.

Combinațiile cred că sunt de ordinul miliardelor. Cine credeți că l-a deschis până la urmă? Ivan Patzaichin. Nu știu cum a făcut, dar nu s-a lăsat până nu l-a deschis.

Și cu ce l-a premiat trezorierul? Sau s-a făcut că uită?

Nu știu, dar sunt sigură că i-a amintit Ivan când am ajuns în America (râde).

Ce a însemnat Ivan Patzaichin pentru sportul românesc?

Enorm de mult. În primul rând un model pentru cei care au venit din urmă. Și nu numai în ramura lui sportivă, ci în tot sportul românesc. Un campion adevărat, cum rari au fost. A avut în el tot ce a fost mai frumos și ce are nevoie fiecare. Modestie, caracter, bunătate, ambiție, spirit de echipă, dispus la muncă titanică.

Generația tânără nu prea mai are această dispoziție de a munci din greu pentru a ajunge sus.

Nu poți schimba ceva decât dacă le oferi oamenilor exemplul tău Ivan Patzaichin, mutiplu campion olimpic

Dincolo de performanțele sale sportive, observ că puneți accent și pe calitățile sale umane.

Da, pentru că dacă nu ai calități umane, oricât de campion ai fi, nu știu dacă te ajută așa mult în carieră, și, mai ales, după ce o termini.

Avea Ivan Patzaichin o relație specială cu apa, cu canoea? Destinul său a fost pecetluit în clipa în care s-a născut la Mila 23?

Cred că numai Dumnezeu poate știa asta. Dar, clar, trăind acolo, crescând acolo, te familiarizezi mai repede cu apa, apoi cu barca, cu acest sport, decât un copil care nu trăiește alături de apă și de părinți pescari. Dar cred că Dumnezeu a avut pregătit pentru Ivan un destin foarte frumos.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google