exclusiv Interviu-eveniment cu idolul Simonei Halep: ”E foarte trist ce i s-a întâmplat!”. De ce nu a câștigat românca mai multe Grand Slam-uri, ce spune despre parcursul Emmei Răducanu și ce nu ar trebui să se mai întâmple în tenis

Justine Henin are șapte titluri de Grand Slam în carieră la Australian Open, Roland Garros și US Open și a fost de două ori finalistă la Wimbledon.

La Australian Open, Justine Henin este expertul Eurosport al competiției care va fi transmisă pe cele două posture ale stației între 18 ianuarie și 1 februarie. De asemenea, întrecerea de la Antipozi va putea fi urmărită și pe platforma HBO Max.

Justine Henin a fost idolul Simonei Halep, singura jucătoare din România câștigătoare a două turnee de Grand Slam, la Roland Garros (2018) și Wimbledon (2019. Fosta jucătoare belgiană consider că suspendarea pentru dopaj, care a ținut-o departe de circuit aproape doi ani, a rupt practic șansa Simonei Halep de a mai lupta pentru alte titluri de Grand Slam, într-un moment în care experiența și maturitatea ar fi putut conta decisiv.

În interviul acordat publicului român, Henin a menționat că Emma Răducanu, surprinzătoarea câștigătoare a US Open în 2021, a avut de gestionat o presiune uriașă după turneul American și de aceea nu a mai reușit să fie la un nivel foarte înalt.

De asemenea, Henin este surprinsă că Venus Williams, împotriva căreia a pierdut o finală la Wimbledon în 2001 mai joacă la un turneu de Grand Slam, deși este cu doi ani mai mare decât ea.

”M-aș bucura să câștige Swiatek, dar cred că o va face Rybakina”

E Sabalenka principala favorită la Australian Open?

Cred că anul trecut, la Australian Open, finala a fost dureroasă pentru ea, pentru că avea șansa să câștige pentru a treia oară consecutiv. Pentru mine, și probabil pentru mulți alții, exista impresia că „de acum va fi Aryna tot timpul”. Probabil că și-a pus singură acest tip de presiune pe umeri. Știm cu toții că se poate întâmpla asta. A trebuit să gestioneze situația și să înțeleagă că atunci când devii „cea de bătut”, drumul nu devine mai ușor. Sunt multe obstacole pe parcurs.

Și totuși, a profitat de oportunitate. Cred că a fost un moment foarte important pentru Aryna. M-am bucurat mult că a reușit să câștige US Open, pentru că a meritat. Din punctul de vedere al constanței, ea este acum „șefa”. Când te uiți la statistici, este aproape mereu acolo, iar asta este extrem de impresionant în zilele noastre. Stabilitatea rezultatelor nu este ușor de obținut, pentru că trebuie să gestionezi energia, motivația și solicitările uriașe care vin odată cu statutul de numărul unu mondial.

Sunt impresionată de modul în care a reușit să gestioneze toate acestea. Desigur, majoritatea o văd drept principala favorită la Australian Open. Știe cum să câștige și a jucat finala anul trecut. Are totul în mâinile ei, dar trebuie totuși să câștige șapte meciuri, iar gestionarea emoțiilor pe parcursul unui asemenea turneu este esențială, mai ales spre final. Va trebui să facă față din nou acestui aspect.

Venus Williams va participa din nou la Australian Open, la 45 de ani.

Cred că va aborda acest lucru cu multă… îmi imaginez că, dacă încă este acolo și joacă, înseamnă că își dorește cu adevărat asta. Asta am putut vedea și la US Open. Așadar, pare că - și fiecare poate privi lucrurile din perspective diferite - pentru mine, Venus… eu am jucat prima mea finală de Grand Slam împotriva ei, la Wimbledon, în 2001. Iar în 2026 ea va juca în continuare un turneu de Grand Slam. Mi se pare incredibil.

Cred că și-a oferit sieși această posibilitate și acest drept, iar dacă se distrează, este minunat. Oamenii sunt întotdeauna foarte bucuroși să o vadă. Desigur, dacă este un meci în care, din punct de vedere fizic, nu poate concura cu adevărat, toată lumea este puțin dezamăgită. Dar nu poți ști niciodată dinainte și vom vedea care vor fi ultimele ei apariții.

Iga Swiatek pare să aibă probleme în a juca în Australia. Ai reușit să îi vezi meciurile de la United Cup?

Nu, nu am avut ocazia să o văd jucând. În plus, este începutul sezonului. Nu sunt foarte îngrijorată de ceea ce s-a întâmplat la United Cup, chiar dacă este o competiție pe care toți jucătorii o iau foarte în serios. Desigur, poți lua în considerare anumite semnale de acolo și faptul că ea a simțit că nu era încă pregătită sau sută la sută din punct de vedere fizic. Nu m-aș speria prea tare din cauza acestui lucru, dar, în același timp, este în continuare o provocare pentru ea să joace în Australia. Este o provocare să se îmbunătățească pe hard.

Este singurul turneu de Grand Slam care îi lipsește din palmares.

Este ceva foarte special atunci când urmărești un turneu pe care nu l-ai câștigat niciodată. Eu am alergat de câteva ori după Wimbledon, dar nu am reușit - este ceva foarte special, este o provocare. Cred că este un lucru foarte pozitiv. Unii jucători reușesc, iar Iga este o campioană. Are asta în caracterul ei, a demonstrat-o.

”Jucătoarele mici de înălțime au încă o șansă”

E pregătită de Wim Fissette, același antrenor pe care l-a avut și Simona Halep.

Nu îl cunosc pe Wim Fissette atât de bine. Nu am lucrat niciodată împreună, așa că nu pot spune că îl cunosc personal. Ceea ce știu despre el este ceea ce văd din circuit și din faptul că a avut succes cu mulți jucători. Cred că este foarte inteligent, iar toată lumea îi cunoaște capacitatea de a se adapta fiecărui jucător. Acesta este un aspect-cheie atunci când lucrezi cu atât de mulți jucători diferiți.

Cred că este inteligent, răbdător și capabil să observe mai întâi, înainte de a veni și a spune: „ok, voi face asta, voi face cealaltă”. De aceea cred că are succes: are capacitatea de a se adapta nu doar la identitatea jocului, ci și la personalități. Acesta este unul dintre elementele-cheie dacă vrei să ai succes, iar eu cred că el a gestionat foarte bine acest lucru.

Ai fost o jucătoare de înălțime relativ medie. Jasmine Paolini din Italia este pentru al treilea an consecutiv în top 10. Este puternică din punct de vedere fizic și foarte rapidă, dar nu foarte înaltă. Crezi că mai există loc în tenisul modern pentru acest tip de jucătoare?

Cred, da, bineînțeles. Nu aș spune contrariul, pentru că, știi, eu însămi m-am confruntat cu asta de-a lungul întregii mele cariere, așa că nu aș fi persoana potrivită să spun altceva. În plus, ea a demonstrat deja că are locul ei în circuit. Consistența pe care a început să o aibă arată că este acolo, face parte din elită. Nu mai trebuie să demonstreze acest lucru într-un anumit fel.

Este rapidă, inteligentă, lovește mingea foarte bine. Desigur, serviciul rămâne o problemă și în tenisul feminin din zilele noastre; jucătoarele servesc din ce în ce mai bine și continuă să se îmbunătățească. La fel va fi și pentru ea.

Henin nu este fanul meciurilor demonstrative

Slam-urile devin din ce în ce mai mult evenimente de divertisment, în special Australian Open, cu „one million point Slam”, și US Open, cu ultimul experiment la dublu mixt între jucători de top. Crezi că Roland Garros și Wimbledon ar trebui să le urmeze exemplul sau să rămână mai tradiționale?

Cred că fiecare turneu are o identitate. Fiecare încearcă să rămână modern într-un anumit fel, dar unele au mai multă istorie în spate. Nu aș vedea un „one million point Slam” la Wimbledon, cel puțin nu acum, deși poate se va întâmpla în viitor.

Cred că este foarte bine ca turneele să poată păstra tipuri diferite de atmosferă. Wimbledon a muncit foarte mult în ultimii ani în ceea ce privește dezvoltarea, renovarea stadionului și îmbunătățirea infrastructurii, au făcut o treabă extraordinară din punctul meu de vedere.

Dar, în ceea ce privește spectacolul pe care vor să-l ofere, nu merg exact în aceeași direcție ca US Open sau Australian Open. Și cred că ar fi o greșeală să o facă. Fiecare turneu trebuie să-și păstreze identitatea.

OK.

Este foarte important să simțim unde ne aflăm, dar, desigur, lumea - totul se mișcă foarte repede și totul este… trăim într-o lume în care trebuie adus spectacol peste tot. Nu critic acest lucru, pentru că înțeleg că oamenii au nevoie de divertisment. Greul este ca tenisul să reușească să găsească un echilibru. Cred că totul ține de echilibru.

Tenisul este un sport puternic; eu cred și sper ca turneele de Grand Slam și circuitul să rămână foarte solide, pentru că acestea reprezintă partea principală a sportului nostru. Tot ce este în jur este bine și captivant, dar trebuie să ne asigurăm că păstrăm un echilibru bun.

În zilele noastre, poate că este o chestiune legată de meciurile demonstrative, de noile oportunități. Nu sunt împotriva lor. Cred că aduc ceva fanilor. Dar, la final, ceea ce face posibil acest lucru sunt meciurile de genul unei finale de la Roland Garros, care scriu istoria sportului nostru. Acest lucru este extrem de important pentru a putea construi și alte lucruri și pentru a păstra echilibrul.

Nu aș vrea să văd asta peste tot, la fiecare turneu. Sper să nu se întâmple, pentru că este important să putem păstra tipuri diferite de atmosfere. Cred că acest lucru este foarte important și pentru turneele de Grand Slam.

Cum ai văzut ”Bătălia Sexelor” dintre Nick Kyrgios și Aryna Sabalenka?

Am văzut doar câteva imagini, câteva puncte. Nu am foarte multe de spus. Pentru mine, nu cred că este ceva bun. Este un spectacol, o demonstrație; nu poți extrage nimic special din asta, în afară de întrebarea: de ce trebuie să comparăm mereu tenisul masculin cu cel feminin? Știm diferențele fizice, știm că femeile sunt, în general, mai lente, știm că abilitățile fizice sunt diferite.

Eu nu privesc lucrurile așa. Când urmăresc un meci, fie masculin, fie feminin, mă interesează emoțiile pe care mi le oferă. Vreau să văd doi oameni luptând pe teren, folosindu-și calitățile, arătându-și personalitatea și oferind emoție publicului. Uneori nu sunt la fel de încântată de fiecare meci feminin, la fel cum nu sunt de fiecare meci masculin, dar am avut norocul să joc într-o perioadă cu multe vedete și rivalități, care aduceau foarte multă emoție. Iar acest lucru încă îl simt când urmăresc tenisul feminin de astăzi.

Așa că, pentru mine, comparațiile nu sunt esențiale. Dacă a adus spectacol fanilor și oamenii s-au simțit bine, de ce nu? Dar eu nu acord prea multă atenție acestui gen de meciuri, pentru că nu este nimic comparabil cu ceea ce s-a întâmplat cu Billie Jean King acum câteva decenii. Nu este aceeași poveste.

Henin: ”Este foarte trist ce s-a întâmplat cu Halep”

Emma Răducanu a venit ca un vârtej în circuit, iar în ultima parte a anului a dat senzația că poate reveni acolo. Ce sfat i-ai da pentru a face următorul pas în carieră?

Povestea ei nu este neapărat unică, dar este cu siguranță foarte specială. Totul s-a întâmplat foarte brusc. Nu doar faptul că a câștigat un Grand Slam, ci modul în care l-a câștigat și tot ceea ce a urmat după.

Nivelul ei, jocul ei - îmi place foarte mult jocul ei, tehnica, multe dintre lucrurile pe care le-a adus. Acel US Open a fost nebunesc, a fost proaspăt, iar acel moment îl vom ține minte pentru totdeauna. Aceasta este o parte a poveștii.

Dar totul a venit extrem de repede din punct de vedere al dezvoltării. Uneori ai nevoie să parcurgi diferite etape, iar ea nu a avut cu adevărat timp să le trăiască pe toate. Acum face parte din povestea ei. A trebuit și trebuie să gestioneze acest lucru. Nu ne putem întoarce și spune că „poate ar fi fost mai bine altfel”. A câștigat un Grand Slam - și nimeni nu îi va lua asta vreodată.

Însă, după aceea, toate solicitările, tot ce a venit odată cu câștigarea unui Grand Slam și modul în care să te protejezi în acest context - nu este ușor. Am văzut și în dezvoltarea ei fizică faptul că era încă într-un proces. A urmat o perioadă de recul, iar apoi a reușit să se ridice din nou, să reconstruiască, să se dezvolte, să se obișnuiască cu circuitul, cu nivelul de top, cu faptul de a fi recunoscută.

Este enorm ceea ce a avut de gestionat și cred că trebuie să realizăm asta. Nu i-aș da un sfat concret, pentru că nu o cunosc personal, dar este un proces pe termen lung. Nu te oprești niciodată din muncă, nu te oprești niciodată din a te îmbunătăți. Contează munca zilnică, constanța și dorința de a fi mai bun mâine.

Atenția asupra ei este mereu specială din cauza a ceea ce a realizat în trecut, dar trebuie să avem grijă și la presiunea pe care o punem pe umerii ei. Sper să avem o surpriză frumoasă din partea ei anul acesta.

Ce se întâmplă cu tenisul belgian? Nu mai are așa mare succes după retragerea ta și cea a lui Kim Clijsters. De ce? Ok, Elise este pe locul 21 în clasamentul WTA, dar Belgia nu mai are titluri de Grand Slam.

Ei bine, cred că nu poți avea astfel de așteptări de la o țară așa mică. Dacă am ști exact cum se creează un campion, dacă cineva ar avea secretul, totul ar fi mult prea simplu. Nu „creezi” un campion. Poate se naște cu ceva special, iar apoi trebuie ghidat, dar nu se întâmplă în fiecare an sau în fiecare generație să apară cineva cu adevărat special.

Pentru o țară mică precum Belgia, fără un volum mare de jucători, a fost ceva nebunesc să fim Kim și eu numărul 1 și numărul 2 mondial. Cred că gândeam diferit, ambiția noastră, mediul nostru, povestea noastră au făcut totul foarte special. Faptul că am crescut împreună - am fost și foarte norocoase. A fost unic.

Nu pot spune că nu se va mai întâmpla niciodată, dar nu putem prezice că la fiecare generație vom avea așa ceva. Putem privi toate țările: Elveția probabil nu va mai avea un Roger Federer, nici chiar un Wawrinka, nu va fi aceeași poveste.

La masculin, cred că avem jucători interesanți care vin din urmă. Am văzut Cupa Davis, există energie în acest moment, mentalitatea este bună, există emulație – Collignon, Isouberg… Am trăit multe emoții în Cupa Davis. Chiar dacă putem spune că nu mai e la fel ca înainte, se simte din nou pasiunea.

Eu spun mereu: să reducem presiunea pusă pe acești jucători, pentru că ceea ce am făcut eu și Kim nu se poate întâmpla la fiecare 10 ani. Ei au propriul drum, cu capacitățile lor și cu propria lor poveste. Cred că direcția este bună, dar trebuie să gestionăm așteptările.

Ce a făcut și face Elise Mertens este remarcabil. Iar ce a realizat David Goffin în ultimii 10 ani în circuitul masculin, ajungând în Top 10, a fost extraordinar. Trebuie să ne bucurăm de ceea ce avem și să fim pozitivi, în loc să ne uităm mereu în trecut – chiar dacă a fost o perioadă frumoasă, de care m-am bucurat mult. Trebuie să privim și spre viitor.

De ce crezi că Simona Halep, care te considera idolul ei, nu a reușit să câștige mai multe titluri de Grand Slam, doar două?

Este întotdeauna foarte complex, pentru că nu ești în mediul apropiat al jucătoarei. Am avut ocazia să o cunosc pe Simona și este mereu emoționant să afli că ai fost idolul cuiva. Cred că și din punct de vedere fizic - poate nefiind la fel de înaltă sau de puternică precum alte jucătoare - ea a trebuit să joace bazându-se pe calitățile ei, ceea ce consumă multă energie. Am văzut și cât de mare a fost lupta emoțională pentru ea.

Desigur, ce s-a întâmplat în ultimii ani este foarte trist și nu ne vom concentra pe asta. Dar pentru mine, Simona a oferit foarte multe emoții atunci când juca, pentru că trebuia să lupte cu anumite slăbiciuni, așa cum avem cu toții. A fost o adevărată luptătoare pe teren și mi-a plăcut foarte mult acest lucru la ea.

Toate acestea au consumat multă energie. Pe suprafețele rapide nu i-a fost ușor, avea nevoie de mai mult timp. Pe zgură era mult mai confortabilă să-și organizeze jocul – mi-a plăcut enorm să o văd jucând pe zgură. Pe suprafețe rapide era o altă poveste, deși a demonstrat că poate fi foarte bună și acolo.

De ce nu a câștigat mai multe? Probabil că ea are un răspuns mai bun decât mine, pentru că știe exact prin ce a trecut. Dar ceea ce a realizat este deja foarte impresionant și extraordinar.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google