”Omul care o face pe FCSB să se vadă”. Ștefan Beldie scrie despre personajul discret care influențează jocul campioanei

Șut face parte din această a doua categorie.

De fapt, cred că ar putea foarte ușor să dea numele acestei categorii având în vedere că din anumite perspective este cel mai discret om de bază al FCSB și destul de probabil, cel mai bun jucător de acest gen din campionat.

Mai mult, fac afirmația aceasta într-un context aparte. Eu însumi nu am crezut că Șut are anvergura unui fotbalist demn să facă parte din echipa unei echipe cu pretențiile FCSB.

De ce m-am îndoit că Șut e jucător de echipă cu pretenții

În momentul venirii sale de la Clinceni la FCSB, am fost convins că nu e altceva decât o nouă gafă în transferuri marca Becali.

Am avut mari îndoieli legate de valoarea lui Șut pentru că-l văzusem jucând la echipa ilfoveană și mi s-a părut exact genul de fotbalist care poate din când în când să fie bun la o formație care evită retrogradarea și, tot din când în când, să amenințe cu intrarea-n play off.

Citește și

”FCSB, de partea cealaltă a miezului nopții”. Marius Mitran, verdict după meciul cu Olympiacos: ”Parcursul în Europa League e mai aproape de fotbalul mare decât cel al României de astă vară, la EURO”

”FCSB, de partea cealaltă a miezului nopții”. Marius Mitran, verdict după meciul cu Olympiacos: ”Parcursul în Europa League e mai aproape de fotbalul mare decât cel al României de astă vară, la EURO”

Presa din Grecia o ”înțeapă” pe FCSB: ”Să sărbătorești un egal nu este cel mai obișnuit lucru. Nu au intrat să câștige”

Presa din Grecia o ”înțeapă” pe FCSB: ”Să sărbătorești un egal nu este cel mai obișnuit lucru. Nu au intrat să câștige”

Dar cam atât.

Prin urmare, când primul său an calendaristic la vicecampioana de atunci părea în mare să-mi confirme credința, n-am făcut altceva decât să mă amuz în legătură cu câtă dreptate am de felul meu când evaluez un fotbalist.

De altfel, mă pot lăuda că am adunat de-a lungul timpului un număr apreciabil de victorii arogante ca urmare a faptului că ceea ce am spus sau ceea ce am gândit despre diverși fotbaliști s-a confirmat. Așa că am început să uit “micile” rateuri în ceea ce privește acest tip de previziune.

De exemplu, am uitat că-n momentul venirii lui Torje de la Timișoara la Dinamo, am fost absolut convins că acest fotbalist nu va juca vreodată la un nivel înalt și că acel transfer va reprezenta o uriașă țeapă pentru “câini”.

Iar Torje nu doar că a jucat la un nivel foarte bun, dar la un moment, pentru o perioadă respectabilă, a fost chiar printre cei mai buni fotbaliști ai echipei naționale.

Sau am fost absolut convins după ce l-am văzut pe puștiul Alex Ioniță jucând pentru Rapid că va fi unul dintre cei mai buni fotbaliști români.

Și chiar dacă evoluțiile sale ulterioare i-au confirmat talentul evident, nu au confirmat și celelalte ingrediente necesare pentru ca predicția mea să capete contur real.

Acum, Șut mă pune din în fața unei situații de gen - este deja la al 3-lea sezon foarte bun la FCSB, deși în opinia mea nu era nici măcar un jucător pe care merita să-l ai în lot. De altfel, constanța este una dintre caracteristicile lui Șut. Dar nu o constanță în ceea ce privește mediocritatea, ci o constanță în ceea ce privește capacitatea de-a conta meci de meci așa cum aproape niciun alt fotbalist al echipei lui Charalambous și Pintilii nu contează.

Și dacă tot m-am înșelat în ceea ce privește devenirea sa fotbalistică, am curaj să mă-nșel și-ntr-o altă privință - ceva-mi zice că dacă ar avea de ales ce jucător să nu le lipsească la un meci tare din Europa, cred că antrenorii campioanei l-ar nominaliza pe Șut.

De ce nu se vede Șut

La FCSB există o grămdadă de fotbaliști care ies în evidență ori strict din perspectiva spectacolului fotbalistic, ori pentru că-i ajută patronul să se remarce prin sumele plătite pentru ei sau prin comentariile pe care le face la adresa lor după jocuri.

În mare, Șut cam zboară pe sub radar.

Desigur, ai putea crede că însăși poziția sa de mijlocaș central îl face într-un fel să fie mai puțin băgat în seamă. E adevărat, nu va fi la fel de urmărit precum
obiectivul de vânzare Olaru, precum investiția-marcatoare Bârligea sau investiția mai puțin marcatoare Miculescu, dar nu are parte nici măcar de mediatizarea pe care o avea la un moment dat colegul său de linie, Lixandru.

Care Lixandru a beneficiat măcar de surescitarea tactică a patronului Becali, care l-a vrut fundaș central la un moment dat și l-a adus astfel atât în centrul unor discuții nesfârșite în studiorile TV, dar și-n atenția fanilor care brusc i-au super analizat prestațiile.

Nu, nimic de genul acesta pentru Șut.

Plus că el nici nu are măcar stilul acela eroic pe care-l afișează Crețu la fiecare alunecare și nici ceva povești despre ratare și revenire, concediere și reangajare. Deci nimic care să-l aducă din presă în mințile oamenilor când blochează un atac prin acele intervenții sâcâitoare la fiecare balon disputat cu adversarii.

Șut e doar un fotbalist cu capacitate enormă de efort, lucru care-i permite să râmână lucid ca să gândească remarcabil atât poziționarea sa în teren pe fază defensivă, cât și cum să-și ajute coechipieri pe faza de construcție.

Nu face nimic înălțător fotbalistic, nimic are să aducă pe fundalul evoluțiilor sale vreo coloană sonoră de tip hollywoodian. Pur și simplu, joacă un fotbal fără de care o bună parte dintre colegii săi n-ar mai părea atât de strălucitori nici în campionat, dar mai ales în Europa.

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!