exclusiv Gabriele Marcotti, expert ESPN: “Olanda nu mi-a plăcut deloc. Sunt șanse”. Ce spune jurnalistul italian despre jucătorul României care “s-a sacrificat pentru echipă”

CV-ul lui Gabriele Marcotti poate fi intimidant. Cu o diplomă de jurnalist luată la celebra Columbia University, New York, italianul s-a îndreptat către o carieră în domeniul sportiv. Și a reușit să ajungă în top. Scrie pentru Sports Illustrated, The Wall Street Journal și ESPN. A făcut-o și pentru The Times, dar în 2019 a trecut la ESPN, ca senior writer.

În Italia, il suo amore, e editorialist La Stampa și are materiale publicate în Corriere dello Sport. Iar când nu scrie articole, Gabriele scoate cărți. Sigur, tot despre fotbal. Biografia lui Paolo Di Canio. Apoi "The Italian Job", meșterită alături de Gianluca Vialli. Alte două biografii, una neautorizată, a lui Fabio Capello, iar cealaltă a lui Claudio Ranieri, editată cu sprijinul acestuia.

Gabriele Marcotti: "România și-a asumat multe riscuri"

Gabriele Marcotti nu e deloc intimidant, de fapt. Și-a făcut timp pentru iAMsport.ro, răspunzând tuturor întrebărilor mele. Fără grabă, deși îl aștepta cina.

Bună seara, Gabriele. În primul rînd, cum ți s-au părut fanii români? Impresionați?

Absolut! Au ocupat în jur de 80% din capacitatea stadionului. Au cântat tot meciul, a fost o atmosferă deosebită. Nu știu dacă România ar fi trecut în optimi fără sprijinul lor formidabil.

Majoritatea microbiștilor mizau pe un egal “de salon”. Cum s-a văzut partida de la fața locului?

Ambele echipe și-au dorit să câștige, asta a fost evident. Slovacia a fost mai aproape. A condus, iar în minutul 63 și 64 a avut două mari ocazii. A fost intens meciul, tensionat mai ales la început.

Și unii, și alții își doreau să câștige, dar, mai ales, să nu piardă. Poate doar spre sfârșit să fi fost o mai mare precauție din partea celor două naționale.

A fost Slovacia un pic mai bună decât România în anumite perioade de timp ale jocului?

Cred că slovacii alcătuiesc o echipă bună, puternică. Au un grup care joacă împreună de mai mult timp, unii dintre ei sunt fotbaliști la cluburi importante, au experiență – ca Dubravka, Skriniar, Lobotka -, iar într-un astfel de meci, capital pentru calificare, asta contează mult.

După deschiderea scorului, România a fost nevoită să atace mai mult. Și-a asumat multe riscuri. A egalat, dar tot au mai fost momente în care a riscat pentru a marca și al doilea gol. Șutul lui Drăguș, din a doua repriză, a fost o mare ocazie.

Cred că Slovacia este o echipă mai echilibrată. Are jucători mai buni, cu mai multă experiență, cum spuneam, la nivel internațional.

• ESPN a transmis pentru prima dată pe 7 septembrie 1979. De atunci și până acum, în 44 de ani, rețeaua s-a extins în peste 200 de țări

Gabriele Marcotti: "Stanciu s-a sacrificat"

România se bazează mai mult pe sclipiri individuale. Așa a fost cu Ucraina, acum cu Slovacia. Atunci Stanciu și Man, acum Ianis Hagi.

Edi Iordănescu pare că trimite pe teren cei mai talentați jucători, dar care fac și treabă de echipă. Chiar dacă ești număr 10, poate număr 8, tu trebuie să te pui în slujba grupului.

De asta cred că România a câștigat grupa. Pentru că este capabilă de a munci din greu. Chiar și jucătorii care, poate, în mod normal, nu ar fi nevoiți să facă asta.

Eu cred că unul dintre oamenii-cheie ai acestui meci a fost Nicușor Stanciu. A făcut un marcaj foarte bun la Lobotka, “creierul” slovacilor.

Așa e, am văzut asta fiind pe stadion. Și să știi că nu e o sarcină ușoară, pentru că Lobotka e în permanentă mișcare. Acum coboară între fundașii centrali, apoi urcă aproape ca număr 10, îl gășești și spre flancuri. Deci se deplasează foarte mult.

Fundașii laterali și ceilalți doi mijlocași centrali ai Slovaciei sunt obișnuiți cu mișcările mijlocașului de la Napoli, așa că-l acoperă foarte bine. Asta-i conferă libertatea de a se deplasa.

Stanciu s-a sacrificat pentru binele echipei. L-a urmărit cât a putut de bine. De asta nu a fost atât influent pe cât este în mod normal, ca în meciul cu Ucraina, de exemplu.

Gabriele Marcotti: "36 de ani nu este o vârstă foarte înaintată"

Ce jucător român te-a impresionat în acest meci?

Mi-au plăcut mai mulți. Stanciu, cum spuneam, pentru efortul uriaș pe care l-a depus. Chiar dacă nu a mai avut resurse pentru faza ofensivă, el s-a asigurat de faptul că Lobotka nu poate construi nestingherit.

Apoi Drăgușin. Poate fi, în unele situații, puțin indisciplinat. A avut și acel semiluft care a adus pericol în careul său. Dar, într-un joc de asemenea anvergură, se mai întâmplă. Per total însă, este extrem de important pentru defensivă. Nu cred că a greșit la golul slovacilor.

Ianis Hagi a fost bun în prima repriză. L-a driblat pe Hancko și a obținut penalty-ul. Extrem de important acel moment. Există un mic semn de întrebare legat de ideea că a fost faultat de două ori. Prima dată în afara careului, iar a doua în suprafața de pedeapsă.

Și încă ceva. L-am văzut pe Coman muncind din greu pe flancul stâng. A alergat de nenumărate ori în atac, apoi în apărare, iar în atac. O risipă de efort uriașă.

Portarul nostru, Florin Niță, care a apărat atât de bine în toate cele trei partide, ne-a mai salvat o dată. Crezi că își va găsi un contract după acest EURO, la 36 de ani?

Sunt sigur că-l vor dori mai multe echipe după acest turneu final. Iar 36 de ani nu este o vârstă foarte înaintată pentru un portar. A făcut meciuri bune, cum ai spus și tu. În plus, nu a greșit. Și cu Slovacia a avut câteva parade esențiale.

Ce te-a surprins la România?

E uluitor, și o spun ca un compliment, ca o echipă fără mari individualități să meargă în optimi. Dacă iau naționala României, jucător cu jucător, și întreb pe oricine unde joacă aceștia, nimeni nu ar ști să-și spună. Poate doar Drăgușin. Dar și el stă mai mult pe bancă.

Asta îți arată că nu e vorba întotdeauna de nume mari, ci de oameni care sunt uniți. Într-o ligă joci 38 de meciuri, de exemplu, dar la turnee finale este vorba despre acel “team spirit”. Asta pentru că diferențele individuale contează din ce în ce mai puțin.

Gabriele Marcotti: "România are șanse cu Olanda"

Am făcut un interviu cu Jean Marie Pfaff în care-mi spunea că și-ar dori ca Belgia lui să aibă coeziunea României.

Este foarte adevărat. Belgia este formată dintr-o multitudine de piese de puzzle care nu se potrivesc prea bine. S-a văzut și în meciul cu Ucraina, în care au suferit foarte mult și au trecut pe lângă o eliminare greu de digerat.

Pentru România urmează Slovenia sau Olanda (n.r. – interviul a fost realizat imediat după terminarea partidei dintre România și Slovacia). Batavii par adversarul mult mai dificil.

Sigur, “pe hârtie”, cum se spune, Olanda este mai valoroasă. Dar am văzut trupa lui Koeman în partida cu Austria. Nu mi-a plăcut deloc. Pare că există nemulțumiri mari în lot.

Koeman l-a scos pe Veermen în minutul 35 și l-a introdus pe Xavi Simons. Când faci asemenea modificare, trimiți, ca selecționer, un mesaj puternic. După meci a fost destul de dur cu jucătorii săi, la conferința de presă. Eu aș prefera Olanda.

Știm că aceste conflicte între antrenor și jucători macină resursele psihice ale unei echipe. Crezi, de asemenea, că Ronald Koeman este un antrenor cu metode “învechite”?

Așa am auzit și eu, dar nu am informații direct din interior. Dar deciziile lui sigur deranjează. Îți dau un exemplu. Obsesia lui cu Depay ca atacant central. E un jucător foarte bun, dar nu este nativ număr 9, nu are mișcarea în teren a unuia crescut pentru acea poziție.

La mijloc le lipsesc doi jucători foarte importanți, de Jong și Koopmeiners. Este punctul nevralgic al Olandei?

Da, de acord, dar atunci găsești o altă modalitate de a juca. Schouten doar se apără, nu participă la construcție. Nu au playmaker. Deci nu sunt grozavi din acest punct de vedere.

Eu cred că nici linia lor defensivă nu este extraordinară, în ciuda numelor. Ake, De Vrij, Van Dijk, Geertruida. Au suferit mult atunci când Austria a făcut presing. Sigur, România nu o să exercite același tip de presiune ca austriecii. Deci șanse sunt.

---

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.