Polonezii ne arată oglinda fotbalului românesc: datorii, corupție, meciuri aranjate și foști infractori reveniți în fotbal

Fotbalul românesc a ajuns într-un punct critic, iar explicațiile nu trebuie căutate doar în rezultatele slabe ale echipei naționale sau în dificultățile financiare ale cluburilor.

O analiză publicată de polonezii de la weszlo.com propune o radiografie severă a unui sistem care, în ultimele decenii, și-a distrus treptat propriile șanse de dezvoltare.

Autorii materialului consideră că declinul fotbalului românesc este consecința directă a deciziilor luate de-a lungul anilor de conducătorii din fenomen.

Corupția, administrarea defectuoasă a banilor, lipsa unei strategii pe termen lung și investițiile insuficiente au transformat un campionat care producea performanțe europene într-o competiție măcinată de probleme.

Polonezii amintesc de generația lui Gheorghe Hagi, de parcursurile europene ale Stelei, CFR-ului sau Oțelului Galați, dar și de numeroasele scandaluri care au afectat imaginea fotbalului românesc. Concluzia lor este una sumbră: revenirea la nivelul de odinioară ar putea necesita mulți ani.

Fotbalul românesc, în pragul colapsului: „A ajuns în genunchi din propria vină”

Jurnaliștii polonezi descriu situația fotbalului românesc drept rezultatul unui proces îndelungat de autodistrugere. În opinia lor, problemele actuale nu au apărut peste noapte, ci sunt consecința unor greșeli repetate, tolerate și perpetuate de-a lungul mai multor generații de conducători.

„Fotbalul românesc este în genunchi absolut din propria vină”, notează publicația poloneză, într-un pasaj care sintetizează tonul întregii analize.

Autorii amintesc de perioada în care România avea o echipă națională competitivă, cu jucători de legendă, și cluburi capabile să concureze în Europa. Astăzi, în schimb, multe dintre aceste formații se confruntă cu datorii, instabilitate administrativă și incertitudine financiară.

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă a fost tras încă din 1998 de Gică Hagi. După un amical cu Paraguay, înaintea Campionatului Mondial din Franța, fostul internațional avertiza că fotbalul românesc de club este aproape de dispariție.

„Nu avem nimic, nu avem fotbal”, spunea Hagi, care atrăgea atenția asupra condițiilor dificile în care se dezvoltau echipele din România.

Aproape trei decenii mai târziu, polonezii consideră că avertismentul legendarului fotbalist s-a transformat într-o realitate și mai dură.

Gică Hagi și Mircea Lucescu, ultimele simboluri ale unei generații care se stinge

Analiza poloneză evidențiază contrastul dintre performanțele generațiilor trecute și dificultățile actuale ale echipei naționale. Gică și Mircea Lucescu sunt prezentați drept două dintre figurile emblematice care au încercat să mențină fotbalul românesc la un nivel competitiv, în ciuda problemelor structurale.

Autorii observă că România a ajuns să depindă în continuare de nume consacrate, fără să reușească să construiască o nouă generație capabilă să preia responsabilitatea.

În analiza polonezilor, rezultatele izolate obținute de echipa națională nu pot ascunde dificultățile de fond. Eșecurile cu Bosnia și egalul cu Cipru sunt invocate drept exemple ale distanței dintre așteptările create de trecut și nivelul actual al reprezentativei.

Nici situația portarilor nu schimbă imaginea generală. Ionuț Radu, remarcat pentru experiența acumulată în campionatul Spaniei, și Otto Hindrich sunt menționați drept exemple de jucători care pot oferi soluții pe anumite posturi, însă problemele sunt mult mai ample.

Concluzia este că selecționerii pot încerca să valorifice resursele existente, dar nu pot compensa singuri lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a fotbalului românesc.

Lista conducătorilor condamnați care au pătat imaginea sportului

Un capitol important al analizei este dedicat corupției și conducătorilor din fotbalul românesc care au ajuns în închisoare. Polonezii amintesc de condamnările pronunțate în 2014 în dosarul Transferurilor, unul dintre cele mai cunoscute cazuri de corupție din sportul românesc.

”Dumitru Dragomir pare un ursuleț simpatic, care, prin talentul său oratoric înnăscut, ar putea dezamorsa orice bombă.

A condus Liga Profesionistă de Fotbal timp de 18 ani, începând din 1996. Probabil ar fi rămas în funcție și mai mult dacă nu ar fi fost pus sub acuzare pentru evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani.

Acuzații similare cu cele care au fost formulate, în aceeași perioadă, împotriva altor conducători din fotbalul pe care îl administra.

Dragomir a reușit cumva să scape, obținând achitarea în apel, însă nu toată lumea a putut răsufla ușurată”, scrie sursa citată.

Printre persoanele condamnate s-au numărat nume importante din fotbalul autohton, foști conducători de cluburi, impresari și chiar un fost internațional care a evoluat la Barcelona și Tottenham.

Lista prezentată în materialul polonez include:

• Gheorghe Popescu - trei ani și o lună de închisoare;
• George Copos, fost patron al Rapidului - trei ani și opt luni;
• Mihai Stoica, FCSB - trei ani și șase luni;
• Cristi Borcea, fost patron al lui Dinamo - șase ani și patru luni;
• Jean Pădureanu, fost președinte al Gloriei Bistrița - doi ani și patru luni;
• Ioan Becali, impresar - șase ani și patru luni;
• Victor Becali, impresar - patru ani și opt luni;
• Gigi Nețoiu, fost patron al Universității Craiova - trei ani și patru luni.

Autorii subliniază că unele dintre persoanele condamnate au revenit ulterior în fotbalul românesc, în funcții de conducere sau în poziții de influență.

Mihai Stoica este oferit drept exemplu. După eliberarea condiționată, acesta a revenit la FCSB, club la care ocupă în prezent o funcție de conducere.

Și Gică Popescu a revenit în prim-planul fotbalului românesc, devenind președintele Farului Constanța.

Analiza amintește și de Dumitru Dragomir, fostul șef al Ligii Profesioniste de Fotbal, care a fost acuzat de evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani, dar a obținut ulterior achitarea.

Pentru jurnaliștii polonezi, aceste cazuri ilustrează modul în care interesele personale și neregulile financiare au afectat dezvoltarea fotbalului românesc.

Cluburile din România, sufocate de datorii. CFR Cluj, exemplul unui declin repetat

Problemele financiare reprezintă o altă temă centrală a analizei. Deși România a avut în trecut cluburi capabile să obțină rezultate importante în competițiile europene, lipsa investițiilor sustenabile a împiedicat consolidarea acestor performanțe.

Polonezii susțin că multe echipe din România funcționează pe baza unor promisiuni financiare greu de respectat, atrăgând jucători prin salarii care nu sunt întotdeauna susținute de resurse reale.

Mircea Bornescu, fost portar în fotbalul românesc, explică faptul că oficialii și agenții prezintă trofeele și performanțele istorice ale cluburilor, în timp ce problemele financiare sunt minimalizate.

„Multe dintre aceste cluburi trăiesc în continuare pe datorie și nu au un alt plan”, este una dintre concluziile citate în material.

CFR Cluj este prezentată drept un exemplu relevant al acestei situații. Clubul care a participat în Liga Campionilor și a dominat fotbalul românesc în anumite perioade se confruntă din nou cu dificultăți financiare majore.

Dan Petrescu este citat în analiza poloneză cu o explicație legată de diferențele de buget dintre România și alte campionate.

Fostul antrenor susține că echipele românești nu pot concura constant la nivel european fără investiții consistente, amintind de bugetele de 20-30 de milioane de euro pe care le au la dispoziție unele cluburi din Polonia sau Cipru.

Problema nu se limitează însă la CFR Cluj. Potrivit lui Bornescu, numeroase echipe din România se confruntă cu datorii care reprezintă o amenințare pentru viitorul lor.

Cooperativa, mafia fotbalului românesc. Meciuri aranjate și interese personale

Un alt capitol al analizei este dedicat Cooperativei, sistemul de influență care a marcat fotbalul românesc în perioada de tranziție de după comunism.

Polonezii descriu Cooperativa drept o rețea de relații între mai multe cluburi, care a supraviețuit schimbărilor politice și economice și s-a adaptat noilor realități.

Fenomenul aranjării meciurilor ar fi devenit, în anumite perioade, o practică aproape normalizată în fotbalul autohton.

În material sunt amintite și poreclele unor personaje importante ale sistemului: Dumitru Dragomir era cunoscut drept „Corleone”, în timp ce Jean Pădureanu primise supranumele de „Lordul”.

Analiza face trimitere și la cercetările academice realizate de Pompiliu-Nicolae Constantin și Monica Stănescu, de la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București.

Cei doi descriu Cooperativa drept o structură care a evoluat de la un mecanism de supraviețuire a sportului în perioada comunistă la un sistem de influență bazat pe intimidare, abuzuri și aranjarea meciurilor.

În interpretarea autorilor polonezi, această moștenire continuă să afecteze fotbalul românesc, deoarece a încurajat o cultură a interesului personal, în detrimentul dezvoltării pe termen lung.

România, locul 22 în clasamentul UEFA. Revenirea fotbalului românesc poate dura ani întregi

Declinul fotbalului românesc este vizibil și în clasamentele internaționale. Polonezii atrag atenția asupra poziției ocupate de România în ierarhia coeficienților UEFA, unde țara noastră se află pe locul 22, departe de obiectivele care ar putea asigura campioanei un acces direct în faza principală a Ligii Campionilor.

Situația contrastează puternic cu perioada în care România beneficia de un coeficient care permitea unor campioane-surpriză, precum Unirea Urziceni și Oțelul Galați, să ajungă în cea mai importantă competiție intercluburi din Europa.

Destinul celor două formații este folosit pentru a ilustra fragilitatea sistemului. Unirea Urziceni a dispărut din fotbalul românesc, în timp ce Oțelul Galați a trecut printr-un proces dificil de reconstrucție, după probleme financiare și administrative.

Autorii consideră că fotbalul românesc nu poate reveni la nivelul de odinioară fără o schimbare profundă a modului în care sunt administrate cluburile și sunt utilizate resursele financiare.

În opinia lor, există două variante pentru cei care ar dori să investească serios în fotbalul românesc: fie o fac din pasiune, asumându-și pierderi financiare importante, fie urmăresc câștiguri rapide, riscând să repete greșelile celor care au ajuns în spatele gratiilor.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google