Marius Mitran știe care este "Șansa lui Moldovan la Atletico"

Esențial este că Horațiu Moldovan, cel mai bun portar român, a reușit un transfer senzațional, la un club mult mai puternic, de pildă, decât Tottenham. Nu și mai bogat, deși distanța nu e foarte mare, la acest capitol, între clubul lui Drăgușin și cel al lui Moldovan.

Locul 9 în lume pentru Spurs, cu venituri de 523 de milioane de euro în 2023, locul 12 pentru Atletico de Madrid, cu 394 de milioane. Analiză Deloitte. Între cele două, Arsenal, cu 433, și Juventus Torino, cu 400. Prima, normal, Manchester City, cu 731 de milioane. Apoi, Real Madrid, Liverpool, Manchester United, PSG. Acesta e top 5. Pe 6 e Bayern Munchen, pe 7, Barcelona, pe 8 Chelsea.

Se va duela cu cel mai bun din lume!

În această lume au intrat, în ultimele zile, doi dintre cei mai valoroși fotbaliști români, Drăgușin, cumpărat de la Genoa cu 31 de milioane de euro, și Moldovan, căruia Atleti i-a achitat clauza de 800.000 de euro pe care o avea la Rapid. Știm toate cifrele însă.

Ceea ce rămâne o uriașă necunoscută e poziția lui Horațiu la Atletico, întrucât el găsește acolo nu doar o mare echipă, ci și cel mai bun portar din lume, indubitabil. (Știu că fratele nostru, Il Grande “Gica” Craioveanu, îl pune pe Jan Oblak doar între primii zece, dar, cu excepția lui Courtois, accidentat de ceva vreme, eu nu văd care sunt ceilalți opt).

Și atunci, ce e de făcut, vorba filosofului? Ce îl așteaptă pe Moldo al nostru acolo? Numai bine, aș zice. Pentru Horațiu vine perioada cea mai frumoasă a vieții lui, un timp pe care, atunci când va împlini 99 de ani, îl va saluta cu cea mai caldă amintire.

Atleeeticoo de Maaaadrid! Un grandios club, un oraș încântător, un fabulos antrenor, El Cholo Simeone, cinci campioni mondiali, Griezmann, Lemar, Correa, Molina, De Paul, cea mai frumoasă galerie din Spania, “Frente Atleti”, și, mai ales, o concurență indestructibilă.

Recorduri peste recorduri

De când a venit, contra a 16 milioane de euro, în 2014, de la Benfica Lisabona, Jan Oblak a făcut istorie la Atletico. Dar istorie-istorie, de aceea de pus în manuale de specialitate. Cea mai bună apărare din La Liga în cinci rânduri, cea a “plăpumarilor”, i-a adus cinci Trofee Zamora, însă și același număr de nominalizări la Balonul de Aur, precum și un titlu, acordat de FIFA, în 2021, la categoria “The Best goal-keeper of the year”.

Oblak e al doilea căpitan al echipei, după legendarul Koke, dar, dacă tot am amintit conceptul de legendă în viață, să spunem că titlul se obține prin fapte, care se transformă în cifre, de la un punct încolo. Și aici vine vestea proastă pentru Moldovan.

Pentru că Atleti a devenit, de fix 12 ani încoace, de când Simeone a luat-o pe semnătură, (primul meci, în 7 ianuarie 2012, Malaga-Atletico 0-0), un club al recordurilor colective, dar, mai cu seamă, personale. Simeone l-a depășit pe El Sabio, “Înțeleptul“, El unico Luis Aragones, la numărul de victorii, la numărul total de meciuri ca antrenor, la numărul de meciuri în Europa, Griezmann tocmai a trecut și el de același mit uriaș, Luis Aragones, în clasamentul golgheterilor all-time, marcând joi al 175-lea gol în tricoul lui Atleti, Don Luis având 173.

Va fi pregătit de cel mai mare antrenori de portari din Europa

Și tot așa. De exemplu, Jorge Resurreccion Koke, căpitanul. Ei bine, Koke a atins, pe 25 noiembrie trecut, cifra de 600 de meciuri în tricoul “los colchoneros”. Record absolut, total, fabulos, însă... nu de nebătut!

Iar aici e marea problemă a lui Moldovan. Pentru că singurul care se poate gândi la această bornă e chiar slovenul. Oblak a devenit, deja, fotbalistul străin cu cele mai multe prezențe la Atleti, 418, și la 31 de ani, împliniți de sfântul Jan, pe 7 ianuarie, are șanse mari să-l ajungă pe Koke. Care e și mai în vârstă, cu un an, născut pe 8 ianuarie 1992, dar care, evident, nu poate avea constanța și longevitatea în teren a slovenului. Una e să joci în poartă, altceva mijlocaș la închidere.

Oblak știe că poate atinge și acest record și, prin urmare, nu lasă pe nimeni în poartă. Așa s-au petrecut lucrurile în ultimii 9 ani, cu Moya, Adan sau Grbic, toți portari cu mult peste cota lui Horațiu al nostru. Niciunul nu a apărat, cu excepția datelor în care Oblak a rămas la infirmerie. Are, rareori, probleme cu un blocaj al mușchilor spatelui.
În concluzie, șansa lui Moldovan pe Metropolitano există, dar constă în altceva.

Așa cum a spus genialul Mircea Lucescu, va fi antrenat la cel mai înalt nivel mondial. Pablo Vercellone, un argentinian care e în stafful lui Cholo de aproape 20 de ani, de când acesta lua titluri cu Estudiantes (e ca și cum ai reuși să fii campion la noi cu Chindia) și cu River Plate, e recunoscut drept cel mai bun antrenor cu portarii din Europa. Courtois și Oblak sunt două dintre capodoperele lui.

Rapid-everywhere in the world

Moldovan va primi șanse, pentru că Vercellone nu cară apă cu ciurul. Presiunea va fi și pe Oblak, câtă va veni din partea dăruirii și talentului lui Moldovan. Mai mult, favoriții galeriei sunt doi copii teribili, Gomis și Iturrbe, de la tineret, “Frente” pe ei îi vrea ca urmași ai gigantului Oblak. Dar Moldo are destin, are clasă, are o șansă. De el și de Dumnezeu depinde ca ea să se transforme într-o legendă particulară. Simeone îi va oferi și lui cartea de istorie, ca tuturor pe care i-a simțit că vor. Că își doresc. La Cholo e de ajuns asta. Restul face el.

Ole, ole, ole, Cholo Simeone! Plus că tricoul cu numărul 1 devine liber, odată cu plecarea lui Grbic la Sheffield. Oblak are pe “el dorsal” 13 și, din peluză, multe cântece dedicate lui de “Fondo Sur”. Totuși, dacă vă uitați atent, la toate meciurile de pe Metropolitano, la aceeași peluză, lângă buchetul Madalenei (povestea asta, data viitoare, promit!), între sutele de steaguri în alb cu roșu, este unul vișiniu, cu inscripția “Rapid-everywhere in the world”.

Trei rapidiști, Sandelo, cu soția și fiica, sunt acolo, meci de meci, de vreo 20 de ani. Săndel, socio Atleti, e cel care a construit, în ani grei, macheta vechiului stadion Giulești, care se află acum în holul de onoare al noii Arene de lângă Podul Grant. El crede că Moldo are o șansă. Și eu cred. România are și ea o șansă. Peste tot în lume. Chiar vreo 5 milioane de șanse. Moldovan e numele uneia dintre ele. Mai puternică oricum decât a mea, a lui Săndel sau a dumneavoastră.

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google