exclusiv Amintiri din copilărie cu Andrei Nicolescu plus un diagnostic dur din partea șefului de la Dinamo: ”Fotbalul românesc e falimentar!”

Remus Răureanu , Ramona Ionescu | Publicat: 17.09.2025 17:40 | Actualizat: 17.09.2025 18:15
Președintele-acționar al ”câinilor” crede că lipsa de încredere a companiilor constituie problema principală din fotbal.
Dinamo a început greu sezonul, apoi s-a redresat și acum este în lupta pentru un bilet de cupe europene. Într-un amplu interviu acordat cititorilor iAMsport.ro, președintele Andrei Nicolescu vorbește despre planurile pe care le au ”câinii” într-un termen îndelungat și condamnă ferm modelul unui fotbal alimentat din buzunarele unor acționari care pierd bani încontinuu.
”Dinamo trebuie să se finanțeze singur, oricâți bani ar avea acționarii!”
Domnule Nicolescu, încă există critica din partea suporterilor ”Dinamo nu investește suficient, nu bagă bani ca să aducă jucători”. Cum comentați?
Da, există o critică. Nu-mi dau seama, acum e o discuție legată și de ce înseamnă suporteri. E foarte ușor din spatele unei tastaturi, fără nicio identitate, să stai și să arunci cu niște vorbe pe care media să le preia ca și cum ar fi criticile suporterilor. Din experiența mea, realitatea la teren, realitatea alături de fanii lui Dinamo arată cu totul și cu totul o altă mentalitate a oamenilor care vin alături de Dinamo. Din experiența mea de până acum, cred că totuși cei care se numesc suporteri sunt cei care vin la stadion, cei care trăiesc alături de echipa Dinamo.
Dar care este capacitatea reală de a investi?
E o realitate pe care eu nu am ascuns-o niciodată. Încă din urmă cu doi ani și jumătate am spus foarte clar că nu vom arunca banii, nu vor fi camioane cu bani aruncate în fața clubului, ci vom încerca să investim cu cap fiecare ban pentru a construi și pentru a consolida Dinamo ca pe un club performant, capabil să se autofinanțeze. Acesta e modelul pe care-l susțin acționarii și, indiferent de ce cifre de afaceri ar avea companiile lor, nu cred că vor abdica de la acest plan.
”Suporterii ar trebui să aibă experiența anilor anteriori în care se ieșea la televizor și era propagată o efervescență a unor sume aruncate pentru transferuri, fiecare acționar se lăuda cu așa ceva. La final am descoperit că banii aceia nu erau folosiți în interesul clubului, ci existau alte interese”, Andrei Nicolescu, președintele lui Dinamo
Vedem în campionat alte modele: CFR Cluj e pe minus 30 de milioane de euro, Craiova e în pierdere și ea. Pare că suporterii așa ceva își doresc.
Suntem, ca societate, într-o perioadă în care apreciem mai mult pâinea și circul. Modelul acesta a fost format din exemplele pe care ni le-a dat democrația postdecembristă care a creat structuri și oameni care au beneficiat de relații, de bani și de putere în niște condiții care nu au avut neapărat legătură cu educația. Avem nevoie ca statul român să înțeleagă că educația copilului nu se poate forma decât alături de sport pentru că sportul îți dă niște caracteristici, te învață cum să te manifești în comunitate și îți consolidează caracterul.
Ați spus recent că afaceri precum achiziționarea lui Thiam de către FCSB nu sunt fezabile. De ce credeți așa?
Vă mulțumesc că-mi dați posibilitatea să explic. Eu am spus că cei de la U Cluj au procedat foarte corect. Un jucător care nu mai era cu gândul acolo și nu-și dorea să semneze prelungirea nu reprezenta pe termen mediu decât un cost. U a ales să obțină un jucător tânăr, pe Gheorghiță, și o sumă de bani. De asemenea, am spus că Thiam a plecat la FCSB pe un salariu pe care alte cluburi n-ar putea să și-l permită. Dinamo probabil nu și-l putea permite. Și atunci am atras atenția că sunt niște exemple în fotbalul românesc cu sume care uneori par exagerate. Ideea era: dacă a făcut și ăla, a făcut și ăla, a făcut și ăla niște transferuri… Haideți repede să facem și noi! Tentația de a fi și noi la nivelul ăla. Pentru că nota de plată vine cumva imediat după, la un moment dat. Și sustenabilitatea fotbalului românesc suferă mult de tot.
”N-am angajat glorii? Când am venit la Dinamo nu exista nicio glorie aici”
Oricum sunt datorii peste tot.
Noi suntem… Fotbalul românesc este falimentar. Trebuie să fim realiști. Și este falimentar din cauza lipsei de încredere. Fotbalul românesc este sărac în încrederea pe care o prezintă. Cluburile ar fi susținute mai mult dacă oamenii, companiile ar avea mai multă încredere în managementul cluburilor. Nu se întâmplă așa din cauza scandalurilor din care s-a constatat că oamenii care prindeau un pic de putere o foloseau în interesul propriu. D-aia suntem săraci.
Vă enunț două critici care vă sunt adresate destul de des. Una că nu aduceți glorii în club și a doua că sunteți rapidist și că trecutul vă este legat de Rapid.
Bun, cu care începem?
Cu gloriile.
În momentul în care noi am venit aici, la Dinamo oricum nu era nici o glorie. Adică în afară de Iulian Mihăescu care era antrenor secund și care este în continuare în cadrul academiei, coordonator pentru tot ce înseamnă descoperire de talente, nu era nimeni. Adică toate gloriIle care ar fi trebuit cumva să fie alături de Dinamo la greu nu erau. Pe de altă parte noi am căutat activ să integrăm diversi oameni în structura clubului pe modelul pe care îl credem noi eficient. Nu am reușit să facem asta. Poate la un moment dat o să se întâmple. Suntem deschiși la orice tip de astfel de asociere, dar când va veni momentul, va veni. Adică nu suntem sub presiunea asta. Nu e o necesitate recrutarea unor foști fotbaliști.
Și rapidismul?
Rapidismul. Eu ascultam în ‘82-’83 ”Fotbal minut cu minut” și prima pasiune din fotbal a fost Craiova. Pentru că era echipa la modă. După ‘86 am mers să dau probe la Steaua. Aia era la modă atunci. La 17 ani am venit la Dinamo și am stat vreo două săptămâni la echipa a doua. La Ploiești mergeam la meciuri ale Petrolului. Nu am fost niciodată fanul unei echipe la modul real.
Și cu Rapidul cum a fost?
Am intrat la Rapid printr-o conjunctură și a fost un proiect pentru repunerea pe harta fotbalului românesc a unui club istoric. Pentru că Rapidul este un club istoric. Atunci am pus toată energia, toate cunoștințele și banii mei, împreună cu Ovidiu Burcă și cu ceilalți oameni care au ajutat, ca să pornim acel proiect.
Andrei Nicolescu își amintește copilăria de la țară: ”Mama mea și tatăl meu au avut o poveste de iubire urmată de o deziluzie”
Cum era Andrei Nicolescu în copilărie?
Cred că m-a influențat faptul că am crescut alături de bunicii mei până la opt ani într-un sat din Vâlcea. Sunt recunoscător pentru așa ceva, știu ce înseamnă satul românesc, am trecut prin toate etapele muncii de la țară. Ceea ce m-a făcut să fiu foarte cuminte, foarte respectuos. Niciodată nu am știut să-mi evaluez corect valoarea în relația cu oamenii, întotdeauna am fost descendent în relațiile pe care le-am avut.
Dacă permiteți întrebarea, de ce ați crescut cu bunicii, nu cu părinții?
Pentru că a existat o poveste de iubire între tatăl meu și mama mea, o pasiune urmată de o deziluzie. El terminase Facultatea de Regie, Teatru și Film. Ea era actriță și a primit repartiție la Piatra Neamț, unde a ales să plece singură, însărcinată cu mine. Eu am suferit mai puțin, mai mult a suferit ea fiindcă era perioada comunistă, una în care o femeie singură cu un copil din flori era văzută într-un anumit fel. M-au crescut mai mult bunicii, am foarte puțin amintirea unei familii cu mamă și cu tată. Am niște amintiri frumoase din dățile în care mama reușea să vină să mă vadă.
Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.
Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite
















