Fotbalul românesc vs. Europa de Vest: un decalaj imens în comunicare. FCSB are un site sub orice critică. Ce echipe comunică cel mai eficient

Pe lângă departamentele de marketing, aproape inexistente pe plaiurile mioritice, cluburile dispun și de divizii complexe de comunicare, acea parte complet ignorată în sportul românesc, în care sunt angajați, în majoritate, foști reporteri din presa sportivă, de obicei fani ai echipelor respective.

Nu spune nimeni că este ceva greșit în a angaja foști reporteri pe pozițiile de ofițeri de presă, însă comunicarea cu suporterii este mult mai complexă, în care aceștia vin din medii diferite, cu niveluri de educație diferite.

De ce cluburile au nevoie de specialiști și nu doar de foști reporteri sportivi

Comunicarea cu fanii este baza unui club modern, dar și unul dintre cele mai subestimate aspecte, mai ales în sportul românesc.

În timp ce în Europa de Vest comunicarea este tratată ca o disciplină strategică, la noi, ea rămâne deseori în mâinile unor oameni cu experiență strict în jurnalism sportiv, fără pregătirea necesară pentru a gestiona toate nuanțele acestui proces complex.

Suporterii unei formații vin din medii diferite, culturale, educaționale și generaționale. Unii pot fi din mediul urban, alții din rural, iar diferențele de mentalitate contează.

De asemenea, nivelurile diferite de educație influențează felul în care aceștia percep și răspund la mesaje. Totodată, în timp ce tinerii preferă comunicarea rapidă, pe social media, fanii mai în vârstă pot aprecia mai mult metodele tradiționale, cum ar fi comunicatele clare și directe.

Un fost reporter sportiv poate fi foarte eficient în relația cu presa, dar comunicarea cu fanii necesită o înțelegere mai amplă a comportamentului uman, psihologiei grupurilor și dinamicii sociale.

Rolul comunicării în fidelizarea suporterilor

Un club nu înseamnă doar rezultate sportive, ci și o identitate și o legătură emoțională cu fanii. Pentru a menține tribunele pline și pentru a transforma suporterii ocazionali în fani devotați, este nevoie de mesaje coerente, care să inspire, să unească și să creeze un sentiment de apartenență; strategii bine gândite, cum ar fi campanii de loializare, promovarea jucătorilor ca modele și implicarea comunitară.

Aceste aspecte depășesc cu mult simpla raportare a evenimentelor sportive, ceea ce cere angajarea unor oameni cu expertiză în comunicare strategică, nu doar în jurnalism.

Crizele de imagine și gestionarea lor

În era social media și mai ales în fotbalul foarte dezvoltat, o mică greșeală poate escalada rapid într-o criză majoră de imagine. În astfel de situații, un specialist în comunicare anticipează riscurile și are pregătite planuri pentru a minimiza impactul, dar și poate naviga cu diplomație între interesele suporterilor, ale clubului și ale sponsorilor.

Un fost reporter, chiar cu experiență în sport, poate avea dificultăți în gestionarea unei astfel de crize, dacă nu are o viziune de ansamblu asupra comunicării, iar cele mai importante sunt procedurile (da, acele proceduri atât de hulite de majoritatea angajaților companiilor).

Și totuși, de ce aleg cluburile din SuperLigă această variantă simplistă? Pentru că nu pun accent pe comunicare și fildelizare, dar și este un cost redus cu forța de muncă. Nu sunt multe cluburi care să aibă departamente complexe.

De ce reporterii sportivi nu sunt suficienți?

Deși un reporter poate aduce experiență și conexiuni media, acesta nu are neapărat pregătirea teoretică: în branding, psihologia audienței sau gestionarea crizelor și nici abilitățile necesare pentru a construi campanii complexe sau pentru a implementa strategii de comunicare pe termen lung.

Angajarea foștilor reporteri ca ofițeri de presă este doar o soluție parțială. Pentru o comunicare completă și eficientă, cluburile trebuie să angajeze specialiști pregătiți să înțeleagă și să influențeze diverse tipuri de public. Însă pentru asta este nevoie atât de dorință, cât și de putință.

Nu e nimeni la marketing, cine să fie?! Avem o persoană acum care se ocupă, nu e full time. Vine, își face treaba. Noi oricum suntem mulțumiți de ce face. Bine, ar fi mult mai ok dacă am avea 2-3 persoane care să se ocupe. Din ce am văzut acum, peste tot marketingul e numărul 1. Imaginea clubului. Contează foarte mult. Și e cam greu, dar, na, ce să facem?” Florin Cernat, director sportiv FC Voluntari, în cadrul podcastului iAMStucan

Sponsorul SuperLigii a preluat (din) munca cluburilor

Sponsorul principal al SuperLigii a preluat o parte dintre ”îndatoririle” ofițerilor de presă din prima divizie, prin realizarea de emisiuni dedicate în cadrul cărora jucătorii sunt invitați să facă diferite ”challenge-uri”, atât de îndemânare, cât și de oferirea unor răspunsuri cât mai haioase la diferite întrebări.

Modelul este copiat de la cluburile din vest, în special cele din Premier League, însă aduc un plus de culoare și amuzament în acest univers destul de cenușiu.

Cluburile sunt obligate să aibă angajați profesioniști

Cluburile din prima ligă sunt obligate de către Federația Română de Fotbal, prin intermediul manualului de licențiere, să aibă angajați profesioniști, care să absolve cursurile de specialitate organizate de către FRF.

Costul acestui curs, conform frf.ro, de fapt un modul de două zile, organizat exclusiv online, este de 780 de lei.

Cursul este dedicat cu precădere ofițerilor de presă din cluburile profesioniste din România, cei care se ocupă în permanență cu nevoile media ale echipei și staff-ului, întrețin relația cu mass-media și livrează către aceasta obligațiile contractuale. Programul a fost construit plecând de la nevoia acestora de formare detaliată pentru acest rol.

Modelul cluburilor din Vest

Cluburile de succes din Vest investesc masiv în departamentele lor de comunicare, angajând specialiști în social media, PR și marketing sportiv, dar și psihologi și experți în comportamentul consumatorilor.

Rezultatele? Tribune pline și venituri record din produse licențiate. Toate acestea sunt rezultatul unui efort colectiv, nu doar al unei relații bune cu presa.

Dacă sportul românesc dorește să ajungă la standardele Vestului, trebuie să înțeleagă că succesul nu se obține doar pe teren, ci și în afara lui. O comunicare bine gândită și strategică poate transforma un simplu club într-un brand, iar fanii ocazionali în susținători pe viață. Aceasta cere însă mai mult decât experiență jurnalistică – cere viziune, strategie și o echipă bine pregătită.

Cluburile din Premier League, investiții imense în marketing, dar și cu venituri uriașe din activitățile comerciale

Conform datelor din sezonul 2021/2022, cluburile din Premier League au alocat sume semnificative pentru activități de marketing, cu scopul de a-și promova brandul și de a-și extinde prezența globală.

Manchester City a înregistrat cele mai mari cheltuieli în acest domeniu, investind 18 milioane de lire sterline. ”Cetățenii” au fost urmați de Manchester United cu 15 milioane de lire sterline, iar Liverpool, Chelsea și Arsenal au cheltuit fiecare câte 10 milioane de lire.

Actuala echipă a lui Radu Drăgușin, Tottenham Hotspur, a alocat 8 milioane de lire sterline pentru marketing, în timp ce Newcastle United a investit 4 milioane, iar Everton 3 milioane. Cele mai modeste cheltuieli au fost ale celor de Fulham, Nottingham Forest și Brighton, cu câte 300.000 de lire sterline fiecare, în timp ce Wolverhampton Wanderers, cu 250.000 de lire sterline, și Norwich City cu 200.000 de lire sterline închid topul.

Toate aceste investiții se regăsesc în încasările din vânzarea de produse oficiale, a tururilor de stadion și alte experiențe pentru suporteri.

Prin aceste strategii de marketing, cluburile din Premier League își consolidează prezența pe piață, își extind baza de fani și își diversifică sursele de venituri.

Venituri de peste 190 de milioane de lire

De exemplu, în sezonul 2021/2022, Manchester City a avut încasări comerciale de 341,4 milioane de lire sterline. Acestea includ, pe lângă vânzarea de produse oficiale și alte surse, precum sponsorizări și parteneriate.

Conform datelor disponibile, cluburile de fotbal Manchester United, Arsenal și Liverpool au înregistrat venituri semnificative din activități de marketing, vânzări de tricouri și produse oficiale, datorită parteneriatelor cu producători de echipamente sportive și sponsorilor principali.

Manchester United a avut venituri comerciale de 302 milioane de lire sterline, Arsenal a înregistrat aproape 190 de milioane de lire sterline, în timp ce actualul lider Premier League, FC Liverpool, a avut încasări de 272 de milioane de lire sterline.

În Italia, Inter Milano a avut încasări de 79,9 milioane de euro, în timp ce rivalii de la AC Milan au anunțat venituri comerciale de 52,9 milioane de euro.

Campioana Germaniei, Bayern Munchen, a avut venituri comerciale în sumă de 419 milioane de euro!

Rapid, campioană la încasări. FCSB nu a anunțat venituri comerciale

În România, desi cluburile sunt obligate să publice pe site-ul oficial rezultatele financiare, acestea preferă, în majoritate, să publice succint datele.

Totuși, sunt și cluburi care aleg să anunțe încasările din vânzarea de produse oficiale, așa cum este cazul celor de la UTA, care a avut încasări de 751.503 de lei (151.055 euro) din vânzarea de produse, în sezonul 2023/2024.

CFR Cluj a raportat venituri de 1,481 milioane de lei (298.000 de euro), în timp ce Farul Constanța a încasat 2,6 milioane de lei (523.000 de euro). Dinamo a anunțat 922.390 de lei (185.000 de euro), iar campioana încasărilor este Rapid cu 7,3 milioane de lei (1,46 milioane de euro).

În schimb, campioana FCSB nu a completat în contul de profit și pierdere, publicat pe site-ul oficial, secțiunea dedicată activităților comerciale.

De ce este nevoie de cel puțin un site actualizat?

Un site actualizat frecvent este esențial pentru a menține interesul fanilor și pentru a demonstra profesionalismul clubului. Informațiile relevante și la zi (despre transferuri, rezultate sau evenimente speciale) creează un sentiment de încredere și implicare.

Pe lângă actualizări, oferirea de conținut exclusiv, cum ar fi interviuri cu jucători sau imagini din culise, ajută fanii să se simtă mai aproape de echipă. Fanii se identifică mai bine cu echipa atunci când simt că fac parte din comunitatea clubului. Acest lucru poate fi realizat prin crearea de oportunități pentru interacțiune, cum ar fi forumurile, evenimentele dedicate suporterilor sau accesul la conținut personalizat.

Un site bine întreținut contribuie, de asemenea, la creșterea sentimentului de apartenență prin promovarea valorilor clubului, evidențierea momentelor de succes și oferirea de oportunități fanilor de a sprijini echipa (prin achiziții din magazin sau abonamente).

Aceste elemente nu doar că păstrează fanii informați, ci întăresc legătura lor emoțională cu clubul și creează un sentiment puternic de apartenență.

Cum se prezintă site-urile cluburilor din SuperLiga și cel al FRF?

IAMsport.ro a luat la rând site-urile echipelor din SuperLiga, iar înșiruirea lor este conformă cu clasamentul de la finalul anului trecut.

Universitatea Cluj (fcucluj.ro): accesul de pe desktop este foarte dificil, am fost nevoiți să încercăm încărcarea site-ului de pe mai multe dispozitive din redacție, însă într-un final am reușit de pe numai unul. Astfel că analiza site-ului am făcut-o de pe versiunea de mobil. Aici regăsim destule informații de actualitate, însă design-ul lasă de dorit.

FCSB (fcsb.ro): în aprilie 2024, FCSB și-a relansat site-ul oficial după aproximativ 9 luni în care a fost în mentenanță. FCSB a fost obligată să-și updateze site-ul oficial, condiție impusă de Steaua în vara anului 2023, pentru ca echipa lui Gigi Becali să poată juca pe stadionul din Ghencea. La finalul lunii iulie 2023, cei de la FCSB au fost nevoiți să scoată de pe site-ul oficial referirile la Steaua sau la palmaresul clubului din Ghencea.

Site-ul este practic inexistent din aproape toate punctele de vedere, unde pot fi găsite doar informații succinte despre Arena Națională, baza de pregătire, organigrama clubului, siglele partenerilor oficiali și un link activ către magazinul official, care este de fapt al unui partener. În rest, nicio referire la meciuri, componența lotului sau știri din interiorul echipei.

Nu se mai face nicio referire la istoria Stelei, iar în categoriile Povestea FCSB, Trofee și Recorduri nu găsim nimic. Nici măcar rezultatele obținute de FCSB după anul 2017. În concluzie, un site nedemn de singura participantă în cupele europene a României.

Singurele informări ale clubului către presă și suporteri au loc prin intermediul paginii oficiale de facebook, urmărită de 1,7 milioane de persoane și cea de Instagram, cu 327.000 de folowers.

Știm, la FCSB nu se pune accentul pe comunicarea cu publicul, nu interesează parteneriatele, iar sponsorii sunt bine-veniți doar dacă nu au condiții absurde de promovare prin care să-și recupereze banii investiți în promovare.

Dinamo (dinamo1948.ro): față de rivalii de la FCSB, site-ul ”câinilor” are mult mai multe informații, însă acestea nu sunt updatate în mod constant. Calitatea imaginilor este slabă, iar până la reluarea campionatului, ultima actualizare a secțiunii de știri avusese loc la mijlocul lunii decembrie, când a fost anunțat un parteneriat cu Neuroatipic League, asta deși echipa se afla în cantonament în Turcia, de la începutul lunii ianuarie.

Cele mai populare postări de pe site sunt barajul cu FC Argeș, din 22 mai 2023 și ”transferul scouterului Gabriel Glăvan", tot din vara anului 2023. Este un site greoi, care se încarcă greu, iar interacțiunea nu este ”user-friendly”.

CS Universitatea Craiova (ucv1948.ro): deține un site șters din punct de vedere estetic, în culorile clubului, alb și albastru, neechilibrat din punct de vedere al designului. Totuși, un mare plus este assistant chat-ul care îi poate ghida pe vizitatori cu răspunsuri prestabilite.

CFR (cfr1907.ro): deși era un site care promitea la prima accesare, informațiile despre jucători sunt aproape inexistente, cu excepția celor mai vechi, secțiunea multimedia lipsește cu desăvârșire, iar informațiile prezentate sunt despre jucătorii transferați, rezultatele obținute în campionat sau prețurile biletelor despre diferite partide.

Petrolul (fcpetrolul.ro): Este primul site în varianta desktop care are informații actualizate în mod constant, informații din cantonament, dar și galerii foto extinse de la fiecare eveniment în parte, fie că vorbim de conferințe de presă, sesiuni de antrenamente sau meciuri.

Pe pagina de facebook (116.000 de urmăritori), postările sunt mult mai dese decât pe site-ul oficial, iar secțiunea video este foarte bine pusă la punct.

Sepsi (sepsiosk.ro): site-ul se deschide în limba maghiară, dar este singurul cu secțiune bilingvă, acesta având și informații în limba română. Este primul site în care găsim încorporat widget-ul pentru social media, prin intermediul căruia sunt preluate postările de pe pagina de facebook, care are 51.000 de urmăritori, însă este slab updatat pe partea de informații de actualitate, prin știri separate.

Rapid (fcrapid.ro): Este singurul club din România care are emisiuni dedicate pe canalul de YouTube, unde sunt invitate glorii sau antrenori de la copii și juniori. Acestea analizează meciurile pe care Rapidul le joacă, având informații înaintea, în pauza și la finalul partidelor. Toate transmisiunile sunt realizate la Stadionul Giulești. În rest, un site corect, cu informații relevante despre activitatea clubului, atât la nivel de copii și juniori, cât și seniori.

Cei 140.000 de urmăritori de pe facebook au parte de mai multe informații despre echipele clubului.

Hermannstadt (fchermannstadt.ro): probabil că este cea mai plăcută surpriză de până acum din punct de vedere al layout-ului. Un site interactiv, însă cu un mare minus, lipsa informațiilor noi, ultima știre publicată pe site fiind din 16 decembrie și aceea cu lista jurnaliștilor acreditați la un meci de pe teren propriu. De asemenea, secțiunea video nu a mai fost updatată din luna octombrie. Dar design-ul și culorile alese reprezintă un mare plus. Păcat de lipsa informațiilor relevante.

UTA (uta-arad.ro): ca și Petrolul Ploiești, UTA dispune de multe informații despre echipă, însă poate s-ar fi putut lucra puțin mai mult la partea de design. Sponsorii sunt prezentați chiar pe homepage, destul de vizibil, iar galeriile foto de la meciuri sunt extinse.

Oțelul Galați (ascotelul.ro): Se vede că este un site făcut de suporteri pentru suporteri. Secțiunile de Socios și Voluntariat sunt la vedere, fanii putând afla informații despre cum pot deveni membri cotizanți sau cum pot ajuta clubul fără a fi remunerați. Informațiile despre prima echipă sunt la zi și destul de complexe.

Farul (farulconstanta.com): poate cel mai complet site, alături de cel al sibienilor dintre toate cele analizate până acum. Mix-ul de materiale video, chiar dacă din YouTube, și știri statice sunt în echilibru, precum și pozele din timpul partidelor sunt în număr suficient de mare.

Unirea Slobozia: este singura echipă din Liga 1 fără site oficial, însă compensează prin informațiile prezentate pe paginile de facebook (11.000 de urmăritori) și Instagram (1.409 urmăritori).

Politehnica Iași (politehnicaiasi.ro): unul dintre cele mai slabe site-uri, alături de cel al FCSB. Informații despre echipă lipsă sau foarte vechi, secțiunea despre jucători este incompletă, doar unii dintre aceștia având numele afișate, în timp ce la alții trebuie să ghicești cine sunt. Poate că au dorit să facă un concurs de trivia pentru fani.

FC Botoșani (fcbt.ro): Păcat de echipamentele frumoase care sunt prezentate în secțiunea magazine pe niște manechini ieftini, dar și pentru lipsa materialelor video. Un site cu potențial, layout plăcut, dar incomplet. În rest, un site foarte bine structurat și ”responsive”.

Gloria Buzău (asfcbuzau.ro): în ciuda lipsei de informații despre prima echipă, site-ul ”lanternei roșii” este singurul dintre formațiile din SuperLigă care prezintă programul competițional pentru toate grupele de juniori. Deși are secțiune dedicată și pentru loturile de juniori, acestea nu sunt completate. Totodată, secțiunea despre staff-ul tehnic nu a fost updatată de la plecarea lui Andrei Prepeliță, care a fost înlocuit de Eugen Neagoe încă de la începutul lunii septembrie!

Echipa națională de fotbal a României (frf.ro): poate cel mai complet site al unei grupări de fotbal din România. Informațiile sunt multe și dese, accesul la informații este facil, experiența este completă, la fel și produsele care pot fi comandate rapid de pe site-ul FRF.

Cum se prezintă fanilor campioanele din țările vecine?

Ludogorets Razgrad (Ludogorets.com): Campioana Bulgariei are site-ul atât în limba bulgară, cât și engleză. Informațiile sunt de actualitate, extinse, iar fiecare meci are parte de galerie foto, materiale video, dar și un match center, pentru a vedea exact cum și cât au jucat fotbaliștii formației bulgare.

Steaua Roșie Belgrad (crvenazvezdafk.com): Versiunea în limba engleză nu a fost updatată în ultima perioadă, însă cea în limba sârbă este plină de informații de actualitate despre componenții campioanei Serbiei.

Shakhtar Donețk (shakhtar.com): În ciuda războiului din Ucraina, fanii fostei echipe a lui Mircea Lucescu sau Răzvan Raț abundă de informații, atât în versiunea în ucraineană, cât și cea în engleză.

Ferencvaros Budapesta (fradi.hu): Toate știrile de pe site-ul campioanei Ungariei sunt prezentate în limbile engleză și maghiară. De menționat că echipa este pregătită de irlandezul Robbie Keane (ex- Inter Milano, Liverpool sau Tottenham), iar în lot se regăsesc jucători precum Naby Keita (Liverpool, RB Leipzig sau RB Salzburg) sau Adama Traore (Metz, Sheriff Tiraspol).

---

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!