Etiopianul cu picioare de aur. Povestea fantastică a lui Abebe Bikila, care a câștigat maratonul, deși a alergat desculț, apoi a sfârșit într-un scaun cu rotile
Galerie foto(3) Galerie foto (3 fotografii): Etiopianul cu picioare de aur. Povestea fantastică a lui Abebe Bikila, care a câștigat maratonul, deși a alergat desculț, apoi a sfârșit într-un scaun cu rotile
Adrian Jilavu | Publicat: 09.08.2024 08:00 | Actualizat: 09.08.2024 12:59
De mai bine de un secol, Jocurile Olimpice de vară reprezintă cea mai importantă atracţie sportivă de pe mapamond. La prima ediţie, au fost doar 241 de sportivi din 14 ţări. La ediţia din acest an au fost peste 11.000. Şi totuşi, fiecare sportiv în parte reprezintă o poveste. O poveste ce merită transmisă din generaţie în generaţie.
Printre acestea, se numără și cea a lui Abebe Bikila, cel ce va ajunge să fie cunoscut sub titulatura de ”etiopianul cu picioare de aur”.
Bikila s-a născut pe 7 august 1932 într-o comunitate mică, numită Jato, aflată la 25 de kilometri de oraşul Mendida din Etiopia. Provenea dintr-o familie săracă, fără foarte multe resurse. Tatăl era păstor, iar Abebe, pentru a-şi putea ajuta familia, parcurgea nu mai puţin de 20 de kilometri până în capitala Etiopiei, Addis Abeba, unde devenise paznic al familiei regale la Garda Imperială.
De aici, viaţa tânărului avea să se schimbe radical. Urma să-l întâlnească pe Onni Niskanen, membru în cadrul guvernului etiopian, instruit pentru a antrena tinerii atleţi de perspectivă ai ţării. Îl descoperise, printre alţii, şi pe Abebe. Parcă îi era destinat să ajungă, peste ani, campion olimpic.
”Puştiule, ai grijă la Rhadi! Caută-l după numărul de pe maiou şi ţine-te scai de el, toată cursa!”
Sub aripa noului mentor, tânărul începe pregătirile pentru prima etapă importantă a vieţii sale: Roma ‘60. Iniţial, Abebe nu făcuse parte din lotul olimpic al Etiopiei pentru Roma, însă Wami Biratu, unul dintre cei doi atleţi calificaţi la proba de maraton, era grav bolnav. Nu a putut face deplasarea spre capitala Italiei, astfel că Bikila s-a îmbarcat în avionul privat pus la dispoziţie de guverul etiopian şi a plecat la drum.
Nimeni nu se aştepta la o medalie câștigată de Etiopia. Marii favoriţi ai probei de maraton erau Sergey Popov, deţinătorul recordului mondial, şi Abdesselem Rhadi, medaliatul cu aur la Campionatul Internaţional de Cros.
Adidas, sponsorul ediţiei Roma’ 60, a pus la dispoziţie câteva perechi de pantofi de alergare pentru membrii delegaţiei etiopiene. Bikila a rămas cu ultima pereche. Constatase că era prea mică pentru el, aşa că s-a antrenat în picioarele goale. Pentru un maraton de peste 40 de kilometri.
Vine ziua concursului. Onni Niskanen, mentorul său, îl trage deoparte pe Abebe Bikila şi îl avertizează: ”Puştiule, ai grijă la Rhadi! Caută-l după numărul de pe maiou şi ţine-te scai de el, toată cursa!”. Întrebat la conferinţa de presă de dinainte de concurs cine va fi câştigătorul cursei, finladezul, ferm, îi răspunde: ”Abebe Bikila!”.
Record olimpic în picioarele goale
Cursa stă să înceapă. Nu mai puţin de 68 de atleţi prezenţi la proba de maraton. După primii 10 kilometri, Abebe, care e desculț, fără pantofi de alergare, nu se afla în plutonul liderilor cursei. Apoi, îşi depăşeşte rivalii, unul câte unul, ajungând de partea opusă a lui Rhadi. Trec de kilomentrul 30, 35, 40, amândoi cot la cot.
La kilometrul 41, Bikila accelerează şi îl depăşeşte pe Rhadi. Metru cu metru, distanţa se tot măreşte. Abebe termină cursa în 2 ore, 15 minute şi 16 secunde, stabilind un nou record olimpic!
Întrebat de ce a alergat desculț, proaspătul campion olimpic a răspuns: ”Am vrut ca întreaga lume să ştie că ţara mea, Etiopia, a câştigat întotdeauna prin determinare şi eroism”.
La întoarcerea în ţară, a fost primit ca un erou. Nimeni în istoria maratonului nu izbutise să câştige medalia olimpică în asemenea condiţii. Şi totuşi, nu vrea să se oprească aici. Îşi propune medalia olimpică şi la Tokyo.
După mai multe concursuri disputate în următorii patru ani, Abebe este hotărât pentru Tokyo ‘64. Rivalul său de la Roma, Rhadi, avea să nu participe la noua ediţie. 79 de atleţi din 41 de ţări aliniaţi la start. De data aceasta, campionul olimpic va alerga încălţat.
După primii 10 kilometri, Abebe se află în pluton cu Ron Clark şi Jim Hogan. La kilometrul 20, etiopianul preia iniţiativa şi se distanţează de pluton. Peste un milion de japonezi se aflau pe străzile din Tokyo în timpul cursei.
Campion olimpic și record mondial
Trece linia de finish după 2 ore, 12 minute şi 11 secunde, acesta fiind noul record mondial la maraton. Diferenţa dintre el şi ultimele două locuri de pe podium a fost de 4 minute. Nicio urmă de oboseală ori fericire la finalul cursei pentru etiopian. Puţin ciudat pentru un proaspăt dublu campion olimpic.
La conferinţa de presă de după concurs, Abebe, hotărât, afirmă că va triumfa şi la Mexico City. La maratonul de la Zarauz, din 1967, se accidentează la picior, iar prezenţa sa la JO din Mexic e pusă sub semnul întrebării. Este trimis chiar de împăratul Etiopiei la tratament în Germania.
Cu dureri mari, Abebe reia antrenamentele pentru Mexico City, însă pare din ce în ce mai greu de crezut că va fi la capacitate maximă. În cele din urmă, îşi face apariția la JO, însă la kilometrul 15 abandonează cursa.
Tristeţea se abate asupra etiopianului. Asemenea şi ghinionul. Un an mai târziu, la întoarcerea în oraşul natal, Abebe este implicat într-un grav accident de maşină.
Împăratul îl trimite de urgenţă la clinica Stoke Mandeville, din Anglia. Din păcate, după 8 luni de tratament, Bikila se întoarce în Etiopia, dar în scaunul cu rotile, paralizat de la brâu în jos!
Nici acum nu se dă bătut. Îşi anunţă participarea în 1971 la Jocurile Paralimpice Internaţionale din Norvegia, unde obţine locul 7.
A murit la doar 41 de ani
În 1972 este invitat la Jocurile Olimpice de la Munchen. Întregul stadion se ridică în picioare, iar un rând puternic de aplauze începe pentru dublul campion olimpic şi erou naţional în Etiopia.
Lupta bravă cu destinul îl răpune pe Abebe la 25 octombrie 1973. La cimitirul St. Joseph s-au adunat aproximativ 75.000 de oameni, printre care monarhul Haile Selassie I și a sa familie regală, la care s-au alăturat ambasadori locali şi internaţionali. Etiopia pierdea cel mai de preţ ambasador sportiv şi, însuşi, eroul naţional.
Şi astăzi, la 64 de ani de la prima medalie olimpică obţinută, Bikila este reamintit ca fiind ”Etiopianul cu picioare de aur”.
Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
