Diferența dintre business și bișniță. Dan Ștefănescu explică motivul principal pentru care Rapid a zdrobit FCSB

FCSB a ajuns un fel de sparring pentru Rapid, de când giuleștenii s-au întors în prima ligă. Vișiniii au câștigat șase dintre cele opt meciuri directe din 2021 încoace.

Au făcut-o și când aveau un lot mult mai slab, ar fi fost culmea să n-o facă acum, când lotul celor de la FCSB este doar o umbră.

Rapid, coșmarul celor de la FCSB

Rapid o bate pe FCSB oriunde și aproape oricând. A făcut-o când abia intrase în prima ligă, cu un autogol al lui Vinicius, a făcut-o și când Bergodi avea lotul în piuneze și niciun atacant valid.

Și o tot face de patru meciuri, de când FCSB nu mai găsește drumul către poarta adversă, dar nici nu reușește să-l blocheze pe cel către propriul but. 12-2 este golaverajul ultimelor întâlniri directe, un scor destul de rar întâlnit și în tenis.

Coman zice că eșecul de pe Arena Națională este un duș rece, binevenit înaintea play-off-ului. Ar putea fi, dacă FCSB ar fi un club modern, în care fiecare își cunoaște rolul.

Roș-albaștrii sunt primii, în continuare, au patru puncte mai mult decât Rapid, care pornește și cu dezavantajul rotunjirii punctajului, dar perspectivele nu sunt deloc roz.

Pentru că meciul pierdut clar arată limitele unui lot care sub nicio formă nu mai este cel mai bun din campionat. A avut grijă antrenorul din canapea să-l subțieze până când nici Klopp n-ar mai putea scoate ceva din el.

Diferența de strategie între Becali și Șucu

În iarnă, când toată lumea râdea de Rapid, incapabilă să câștige meciuri pe care toți le credeau simple, giuleștenii au băgat mâna în buzunar. Și au investit în aducerea de jucători, care nu trebuia să fie nici creștini, nici ortodocși, ci să joace fotbal.

Așa au venit Krasniqi, Burmaz, Hasani și Hromada, fotbaliști pe care i-au evaluat cei în măsură să o facă, nu Dan Șucu. Patronul doar a plătit pentru a-i aduce în Giulești.

Tot în iarnă, Gigi Becali se chinuia să scape de singurul atacant pe care-l mai avea în lot. A renunțat treptat la orice pretenție financiară și a ajuns să-l vândă pe Compagno pe nimic, doar ca să-l păstreze pe Miculescu. Un fotbalist de maximum opt goluri pe sezon, așa cum dădea la UTA, plafon pe care n-a reușit să-l atingă în toate meciurile de când a venit la FCSB.

În locul căruia, potrivit ”strategiei” de la club, ar mai fi putut juca Florinel Coman, Octavian Popescu, Băluță și bietul Radaslasvescu. Cu alte cuvinte, nimeni.

Numeric, FCSB stătea bine. Calitativ, era foarte jos.

Acum, nici numeric nu mai stă bine. Este de ajuns să te uiți pe lista rezervelor să-ți dai seama că FCSB sub nicio formă nu are cel mai bun lot din campionat.

La 9 luni după ce a început epurarea căreia i-au căzut victime Edjouma, Tamm, Sorescu, Valentin Gheorghe, Djokovic, Oaidă, Cristea și Compagno, FCSB are pe bancă nume precum Pandele, Toma, Laszlo, Manolache, Popa, potrivite pentru o echipă Next Gen, nu pentru o luptă la titlu în care adversarul este mai bine pregătit.

Obligativitatea folosirii unei umbre precum Octavian Popescu este o altă piatră de moară pentru povestitorul de pe bancă, al cărui rol este cel de a găsi explicații cât mai plauzibile pentru jocul tot mai lipsit de strălucire.

Tot în iarnă, când Compagno era izgonit de la echipă, Ianis Stoica era luat de la U Cluj și cedat gratis la Hermannstadt, iar la revenirea lui Musi de la Petrolul nu s-a gândit nimeni.

Pentru că Popescu cel mic trebuie expus chiar și atunci când se face de râs și este băgat în buzunar de un adversar aflat la primele meciuri la seniori, precum Bădescu.

Singura idee a managementului de la FCSB este să vândă mai scump decât a cumpărat. Fotbaliști sau terenuri este totuna.

Mai are FCSB cel mai bun lot?

De aici diferența dintre Rapid și FCSB, o diferență care s-ar putea mări în viitor, pentru că este puțin probabil să se schimbe ceva în sufrageria din palatul aurit, unul dintre locurile în care Evul Mediu se simte ca la el acasă în secolul 21.

Ca de obicei, jucătorii sunt de vină, când singura lor vină este că joacă și când trebuie și când nu trebuie, și pe posturile lor, dar și pe ale altora.

Când Rapid aduce de pe bancă pe Burmaz, Funsho, Petrila și Djokovic, FCSB răspunde cu Baba Alhassan, Luis Phelipe, Miculescu și Pandele. Coman și Olaru, cei mai lăudați fotbaliști din campionat, nu au reușit să-l depășească nici măcar o dată pe Săpunaru, ajuns la 40 de ani. Prestația lui Olaru de pe Arena Națională este cel mai clar răspuns dat celor care îl vedeau pe căpitanul de la FCSB titular la Euro.

Până la vară, Olaru are timp să-și ”spele păcatele” și să-l convingă pe Edi Iordănescu să-l ia în Germania, cu gândul de a-i oferi mai mult decât un bilet într-o tabără de câteva săptămâni. Dar pentru asta trebuie să-și arate stofa de lider și să iasă în evidență atunci când echipei îi este mai greu.

În primul rând cu Rapid, devenit un fel de Michael Myers, personajul invocat de suporterii roș-albaștri pe Arena Națională. Acel ”venim” lansat de Șucu sună tot mai amenințător.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google