”E timpul ca FCSB să piardă rușinos în Europa”. Ștefan Beldie așteaptă ca Gigi Becali și MM Stoica să primească o lecție: ”Acel individ a prins glas de-o manieră iritantă!”

Chiar aș spune că sunt cazuri în care nimeni nu obține mai mult decât noi în Europa cu mai puțini bani. Uite cazul FCSB din acest sezon de Europa League - cine a avut un buget mai mic decât echipa lui Becali și a terminat peste aceasta în “grupă”?

Absolut nimeni.

Mai mult, în spatele campioanei României s-au clasat formații cu bugete de-a dreptul uriașe comparativ cu ce există în prima noastră ligă, precum AS Roma, Ajax, Galatasaray, FC Porto.

Și ce constat acum nu este o excepție.

De ani buni, FCSB și CFR Cluj produc situații în care ori elimină / termină peste echipe cu bugete net superioare, ori măcar atunci când joacă împotriva lor, diferențele de buget nu se văd atât cât te-ai aștepta să se vadă.

Adică, dacă tu ai cheltuit 12-14 milioane euro într-un an și te bați de la egal la egal la propriu cu câștigătoatea trofeului din sezonul respectiv care are doar din venituri 200 milioane - vezi cazul Sevilla - CFR Cluj - atunci acest lucru chiar înseamnă ceva.

Înseamnă că-n anumite privințe fotbalistice ne descurcăm neobișnuit de bine, dar dintr-un soi de complex nu prea le evidențiem. Și mai înseamnă că privințele în care ne autodeclarăm penibili de-a binelea - ex. strategii de transferuri sau decizii capitale ale patronilor - se pare nu suntem chiar atât de penibili.

Cumva, avem o situație mai puțin proastă decât am crede.

Riscăm să acceptăm că Becali reușește uneori să fie peste judecata noastră obișnuită

Ceea ce face Becali cu echipa sa sfidează atât de violent lucrurile pe care majoritatea le considerăm corecte în fotbal încât noi înșine devenim lipsiți de nuanțe când îi judecăm “opera”.

Mai rău ca Becali aș zice.

Asta pentru că realitatea FCSB produce situații precum această calificare în play off-ul Europa League la finalul unui parcurs în care echipa condusă de Charalambous și Pintilii a reușit niște rezultate excepționale împotriva unor formații care, cu excepția celor de la Riga, aveau bugete net superioare.

Și asta nu e ușor de remarcat tocmai pentru că lezează orgoliul multora dintre cei care avem opinii despre fotbal. Suntem atât de convinși că Becali e doar un prost norocos inclusiv fotbalistic încât nu putem să mai vedem ce ajunge să facă bine.

Nu perfect, dar bine.

E greu de acceptat, dar Charalombous și Pintilii par, totuși, antrenori

Cât de antrenori?

Insuficient când vine vorba de-a primi respect profesional din partea unora dintre colegii de breaslă, din partea unei bune părți a presei și chiar din partea propriului patron de multe ori.

Dar suficient de antrenori încât să obțină rezultatele pe care le-au obținut.

Și asta produce o mare fractură în judecata multora dintre noi - dacă cei doi sunt des siluiți din perspectiva principiilor antrenoratului, dar totuși rezultatele lor sunt peste ale multora dintre cei care lucrează ca la carte - ce facem noi?

Cum reușim noi să-i evaluăm?

Cum ajungem noi la verdicte de tip alb / negru, atât de comode pentru mintea umană în ceea ce-i privește?

Îi desconsiderăm în continuare pentru că nu se-ncadrează în matca idealului?

Îi apreciem pentru că-n ciuda neîncadrării, obțin niște rezultate de multe ori excepționale?

Pare că noi avem o misiune chiar mai grea decât ei.

Avem nevoie urgent de niște eșecuri drastice în Europa pentru FCSB

În fine, această înfrângere a FCSB în fața celor de la Manchester e insuficientă pentru a regla cumva starea de echilibru mental al celor care disprețuim ce se întâmplă la echipa lui Becali.

În ciuda faptului că englezii au fost clar superiori, e totuși vorba de unul dintre cele mai mari cluburi ale lumii, evaluat la 6 miliarde euro. Plus că prima repriză a fost cumva neobișnuit de echilibrată raportat la diferența de valoare dintre cele două loturi.

Nu mai vorbesc că scorul final nu poate fi sub nicio formă simbolul unei umilințe.

De asta, cred că FCSB ar trebui să piardă în următoarea fază a competiției de o manieră rușinoasă pentru a reveni cu toții în zona de confort a analizei:

“Nu poți ajunge departe cu un patron care face schimbările. Nicăieri în fotbalul civilizat nu se întâmplă așa ceva!”.

Plus că acel individ numit Mihai Stoica scapă de o grămadă de timp de niște condamnări ironice ale incapacităților sale și a prins glas de-o manieră real iritantă.

Ultima oară ne-a tot stresat cu ideea că Miculescu este mai fotbalist decât acceptăm c-ar fi și apare antrenorul lui Manchester, deja faimos pentru cât de sever e-n aprecierea fotbaliștilor, să-i remarce calitățile.

Sunt niște lucruri care nu pot fi acceptate la nesfârșit.

E chiar prea mult...

Niște oameni răi sau cu apucături bizar - enervante s-au cocoțat pe niște rezultate mult prea bune și ne obligă să-i luăm în considerare altfel decât ne dorim în mod reflex.

---

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!