”Remontada renegaților”. Vali Moraru, după victoria dramatică reușită de FCSB împotriva lui Feyenoord: ”Roș-albaștrii au luat meciul pe persoană fizică!”
Galerie foto (1 fotografii): ”Remontada renegaților”. Vali Moraru, după victoria dramatică reușită de FCSB împotriva lui Feyenoord: ”Roș-albaștrii au luat meciul pe persoană fizică!”
Vali Moraru | Publicat: 12.12.2025 00:58 | Actualizat: 12.12.2025 00:58
E ceva sublim în ce a produs FCSB contra lui Feyenoord, ceva de nepătruns. Ceva ce ține de vraja acestui sport, de poveștile lui nemăsurat de frumoase.
Ce resorturi supranaturale s-au activat de a fost posibil așa ceva? Ce particule de praf magic o fi adus ceața asta de decembrie? În doar 90 de minute am văzut oportunism, am văzut limite, am văzut cădere, am văzut disperare și, deasupra tuturor, am văzut revenirea. Am văzut cum renegații s-au ridicat împotriva sorții, să-și arate lor înșiși că știu ceva despre meseria asta.
Începutul părea conform așteptărilor. FCSB era o echipă strâmtorată, o campioană care n-are cu cine umple banca la cel mai ”de firmă” meci de acasă în Europa. O adunare de băieți care au format cândva o echipă. Și care acum își pansează rănile după fiecare înfrângere, după fiecare dojană sau înjurătură. Niște băieți care aproape că nu mai știu nici ei ce să mai creadă și încotro s-o ia.
Golul lui Ngezana, atât de frumos și curat ca execuție, a venit cumva contra naturii. Echipa lui Charalambous nu lega trei pase și trecea de centrul terenului doar întâmplător. Impresionau ambiția și dăruirea, dar putința era la cote sub nivelul mării.
Să nu aud cumva de schimbările inspirate de la pauză! Să nu aud de strategii de conservare pentru derby-ul cu Slobozia de la Clinceni! Ar fi prea mult.
Pentru că victoria asta pe care îți vine s-o atingi ca să fii sigur că e adevărată a venit din revoltă. Din refuzul resemnării. Uitați de rolul lui Gigi. Aici a fost la mijloc ceva superior, ceva ce ține de esența acestui joc frumos de echipă: suflet.
Aici, din minutul 54, de la momentul golului lui Toma, niște băieți s-au hotărât ei între ei să uite de toți și de toate, de Elias și Pintilii, de Meme, de Gigi la televizor după. Și-au luat meciul pe persoană fizică: ”Hai să jucăm, băăă!”
Nu a fost fotbal cu zâmbetul pe buze. Nu a fost loc de zâmbete. Doar încrâncenare totală și urlete de bucurie la final. Fără cale de mijloc.
Cu toate greșelile lui, până și Baba a dat tonul la luptă. Radunovic mi s-a părut din nou cuceritorul, cel care se bate parte-n parte și fură steagul dușmanului. Doar pentru a-l preda șefului Tănase, să-l înfigă în plasa olandeză.
Crețu și-a amintit să centreze, Edjouma să ”taie” terenul cu pase, Thiam să ”pună” capul, Chiricheș să… tot. O zice Tănase mai bine, la final: ”Chiricheș, ce să mai zic, se vede cine știe fotbal!”
Poate că nu va conta la calificare. Important e că revolta acestor băieți împotriva propriei lor condiții, împotriva arbitrarului superior ierarhic, a creat o amintire frumoasă. Din astfel de amintiri ne hrănim pentru următoarele povești frumoase pe stadion.
Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
