special Cum, Doamne, să te aperi cu Jesus? 8 puncte care îți arată de ce Spania a învins Franța în prima semifinală a EURO 2024

Spania a trecut de Franța, ajungând în finala EURO, împotriva cursului jocului și al valorii individuale. Doar pentru că a avut două momente de sclipire și un plan tactic mult mai solid.

Cine credea că Mbappe o să aibă doar 2-3 acțiuni în fața unui Jesus Navas, ajuns la 38 de ani, care niciodată nu a știu să se apere, compensând asta doar cu viteza de deplasare? Acum câteva luni era pe picior de plecare de la Sevilla, care nu-i mai oferise un nou contract. Speriat de mesajul căpitanului de pe rețele de socializare, președintele José María del Nido Carrasco i-a prelungit înțelegerea până în luna decembrie a acestui an. Apoi, Navas va rămâne în cadrul clubului.

Slăbiciunile din echipa Spaniei

În ciuda unor probleme evidente la nivelul lotului, poate cauzate și de selecție, Luis de la Fuente a reușit să treacă de finalista ultimei Cupe Mondiale. Asta pentru că l-a dominat tactic pe Didier Deschamps, un selecționer al cărui ciclu la naționala “cocoșului galic” pare a se apropia de sfârșit.

1. Fundașul dreapta

Încă din clipa în care Carvajal a văzut al doilea cartonaș galben, cu Germania, fiind suspendat pentru semifinală, specialiștii căzuseră de acord că Mbappe va avea viață mult mai ușoară cu Jesus Navas. Și se întrebau de ce nu este Llorente în lot. Marcos poate acoperi toată banda dreapta.

Începutul de meci părea că le dă dreptate. Marcaj larg la Mbappe, în minutul nouă, acesta centrează nestingherit, iar Kolo Muani înscrie pentru 1-0. Mai mult, după doar cinci minute, același Navas, bezmetic, face fault pe la 20 de metri de poarta sa, dintr-o poziție de fundaș central, în timp ce Mbappe era singur pe extrema stânga. Dacă Rabiot pasa din prima către coechipier, acesta rămânea singur cu Unai Simon.

În ciuda unui prim sfert de oră extrem de slab, Jesus și-a revenit. Ajutat de Lamine Yamal și de Fabian Ruiz, Navas s-a descurcat, cu câteva excepții, bine în fața unui Kylian fără mască. Mai mult, spaniolul a urcat în atac și a centrat periculos la golul lui Dani Olmo.

⚪️🔴💔 Jesús Navas: “Dear Sevilla fans, it’s been a sad day for me. I never expected this day to come. I can’t believe it”.

“Sevilla is my home and I never got a call from the club to extend the contract. Not even one. Zero calls”.

“I’ve not agreed anything with another club.… pic.twitter.com/NOAdvgYRVo

— Fabrizio Romano (@FabrizioRomano) May 17, 2024

2. Primele 20 de minute

Francezii au supraaglomerat perfect zona în care spaniolii aveau posesie. Știind că mijlocul ibericilor nu mai are calitatea din trecut, când Xavi, Iniesta, ba chiar și Busquets puteau scoate adversari din joc prin dribling, trupa lui Deschamps a închis culoarele, în terenul propriu. Sigur, asta și pentru că marcaseră devreme.

Fotbalul modern, iar jocul spaniolilor cu atât mai mult, nu se mai bazează pe pase lungi. Adversarul poate ajunge destul de repede la acestea, grație mult mai bunei așezări în teren, iar, în plus, pasă lungă este riscantă. Mai ales atunci când ai doi fundași centrali care nu sunt prea înzestrați la capitolul lovire a balonului. Doar Laporte a încercat două diagonale spre Navas.

3. Fundași centrali lenți și fără nerv

Golul din minutul 9, marcat de Kolo Muani a arătat, dacă mai era nevoie, cât de modest este campionatul Arabiei Saudite. Competiție în care evoluează Aymeric Laporte. Acesta a fost păcălit extrem de simplu de atacantul de la PSG. Muani, cel mai iubit dintre francezi de către argentinieni, s-a făcut că vine la scurt, a plecat la lung, cap, gol. 0-1.

Nacho, și el deja cu contract la saudiți, nu a strălucit. La 34 de ani, apărătorul central a fost de mai multe ori prins în afara poziției ideale pe care trebuia să o ocupe la atacurile Franței.

Bine cu Pedri, dar mai bine e cu Olmo

4. Execuții individuale

Bun, o să-mi spuneți că, în pofida lucrurilor de mai sus, Spania a câștigat meciul. Da, în primul rând datorită unor momente de sclipire.

Primul a fost al lui Yamal. Puștiul a vrut să-și pună mingea pe piciorul stâng, pentru a trage la poartă, dar culoarul era blocat. Așa că a făcut o fentă spre dreapta sa, iar Rabiot s-a repezit să-l blocheze și pe piciorul mai slab. Lamine a întors balonul spre stânga, apoi a șutat, cu efect, spre porta lui Maignan. 1-1.

Englezii au o vorbă. “It’s a blessing in disguise”. E o binecuvântare deghizată ar suna truducerea aproximativă. Mă refer la accidentarea lui Pedri din meciul cu Germania și, astfel, introducerea lui Dani Olmo.

Mijlocașul crescut în La Masia, dar maturizat în Croația, a avut momente sclipitoare în sferturi și semifinale. Spania a pierdut în siguranța pe posesie, fără Pedri, dar a câștigat creativitate și imprevizibilitate. Gol și pasă de gol cu nemții. O altă reușită, a treia a sa, cu francezii. Un control al balonului marca Zidane. Preluare cu latul, dribling cu exteriorul, fără ca mingea să cadă, apoi șut spre colțul lung. 2-1.

Marcelo Bielsa spunea, într-un interviu recent, că, în curând, vor fi din ce în ce mai puțini jucători spectaculoși, care merită să fie priviți, în fotbal. Dani Olmo și Lamine Yamal sunt doi dintre cei care încă îl contrazic.

5. Alt meci din minutul 25

Imediat după marcarea celui de al doilea gol al spaniolilor, Franța a trecut la un presing avansat. Au recuperat mingea, conform celor de la Opta Analyst, mai des și mai repede. Asta și pentru că fundașii centrali iberici joacă rar cu minge lungă. Nici Unai Simon nu excelează la acest capitol.

Numai că, din păcate pentru trupa lui Deschamps, nu au putut menține acest ritm foarte mult. Dar, poate mai important decât atât a fost modulul tactic imaginat de Luis de la Fuente. Acesta a creat dreptunghiuri în cele două laturi ale terenului. Navas – Nacho - Yamal – Rodri în partea dreaptă, Cucurella – Laporte – Nico Williams – Fabian Ruiz în stânga. Iar Spania a pasat intens așa, de cele mai multe ori fără a amenința poarta lui Maignan.

Spania a reușit ce nu a putut Argentina

6. Disciplina tactică

Cele mai multe dintre atacurile ibericilor, 61% au venit pe partea lui Nico Williams și Cucurella. Dar dacă ați remarcat faptul că foarte puține dintre ele au fost periculoase, asta e și din cauza efortului deosebit făcut pe fază defensivă de jucătorul lui Bilbao.

Nico a trebuit să-l ajute pe fundașul său stânga în duelurile cu Dembele, iar, în plus, a coborât foarte mult și cu Kounde, adversarul său direct.

Și Dani Olmo a interpretat o partitură tactică complicată pe fază defensivă. El a fost omul desemnat să-l preseze constant pe Tchoumeni. Nu l-a lăsat să construiască în voie. Rabiot și Kante, doi jucători admirabili, nu sunt cei mai creativi fotbaliști din lotul Franței. Doar Aurelian, crescut la “umbra” lui Kroos și Modric, putea veni cu ceva deosebit.

Morata și Rodri, impecabili și ei ca efort și disciplină tactică.

7. De la Fuente învață din greșeli

În sfertul de finală cu Germania, Spania nu mai avea niciun jucător de atac, dintre cei cu care începuse meciul, pe teren în minutul 80. Yamal, Nico și Morata erau pe bancă, iar nemții, fără jucători care să-i amenințe în dueluri 1 contra 1, au trimis mai mulți oameni în atac.

Wirtz a egalat cu un minut înainte de finalul meciului, iar ibericii au suferit mult în reprizele de prelungire. Noroc cu centrarea perfectă a lui Olmo pentru Merino, altfel s-ar fi ajuns la loviturile de departajare.

În semifinală, doar Morata, care a alergat enorm, a ieșit în minutul 76. Yamal și Nico Williams au fost schimbați doar în minutele de prelungire ale timpului regulamentar.

8. Posesia e cea mai bună defensivă

Spania nu a avut un procent devastator al posesiei în meciul cu Franța. 58% - 42%. Dar a pasat bine de 153 de ori mai mult decât adversarul. Iar asta s-a văzut și pe final, când “cocoșul galic” nu mai avea energie pentru a forța egalarea.

Ibericii au cerut mingea pe poziții viitoare mult mai puțin decât francezii, 10 la 20 astfel de demarcări, semn că de la Fuentes a vrut să facă exact ce nu a reușit Argentina în finala Campionatului Mondial. Să riște cât mai puțin posibil. Pentru că, scuzați-mi truismul, fără minge nu-ți pot da gol.

Spania a dat pase în spate într-un număr dublu față de cel al francezilor. A impus ritmul cu care se simțeau confortabil Navas și ceilalți în fața lui Mbappe, Dembele, Kolo Muani, Kante, Barcola, etc.

Așa că, deși debutul meciului a fost unul la discreția trupei lui Deschamps, ibericii au întors rezultatul grație unei coeziuni mai mari și a unui plan tactic făcut pentru a scoate în evidență punctele forte ale unei echipe care nu arată grozav pe hârtie.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google