Ce presupune ruptura de menisc

Ruptura de menisc este frecventă atât la persoane active, cât și la cei care nu practică sport regulat. Dacă înțelegi ce înseamnă această afecțiune și cum se tratează, poți lua decizii informate și poți evita complicațiile pe termen lung.

Cauze și factori de risc: de ce se produc rupturile de menisc

Meniscul este o structură cartilaginoasă situată între femur și tibie. Fiecare genunchi are două meniscuri: medial (în interior) și lateral (în exterior). Ele amortizează șocurile, distribuie greutatea corpului și stabilizează articulația.

Ruptura de menisc apare în două contexte principale: traumatic și degenerativ.

Leziunile traumatice afectează frecvent persoanele tinere sau active. De exemplu, un jucător de fotbal care schimbă direcția brusc sau o persoană care ridică o greutate și își răsucește genunchiul pot resimți o durere ascuțită imediat după incident.

Rupturile degenerative apar treptat. Țesutul își pierde elasticitatea, iar o mișcare banală – cum ar fi coborârea din mașină sau o genuflexiune mai adâncă – poate declanșa simptomele.

• Factorii care cresc riscul includ:
• sporturile cu pivotări repetate (fotbal, tenis, schi);
• munca fizică ce implică genuflexiuni frecvente;
• excesul ponderal;
• antecedentele de traumatisme la genunchi;
• slăbiciunea musculaturii coapsei.

Cum se manifestă ruptura de menisc

Simptomele diferă în funcție de dimensiunea și localizarea leziunii. În majoritatea cazurilor, pacienții descriu:

• durere localizată pe linia articulară;
• umflare apărută la câteva ore după traumatism;
• dificultate la îndreptarea completă a genunchiului;
• senzație de „clic” sau blocaj;
• instabilitate la mers.

Poți merge pe picior chiar și cu o ruptură, dar durerea persistă și se accentuează la rotații sau genuflexiuni adânci. Dacă genunchiul se blochează și nu îl poți întinde, solicită rapid evaluare medicală.

Stabilirea diagnosticului

Medicul ortoped începe cu un examen clinic atent. El testează mobilitatea, palpează zona dureroasă și efectuează manevre specifice, cum ar fi testul McMurray. Aceste evaluări orientează diagnosticul.

Radiografia exclude fracturile sau artroza avansată, dar nu arată meniscul. Pentru confirmare, medicul recomandă RMN. Investigația evidențiază tipul rupturii și eventualele leziuni asociate de ligament sau cartilaj.

În cazuri selecționate, artroscopia permite vizualizarea directă a articulației. Procedura are și scop terapeutic.

Uneori, medicul poate recomanda analize de sânge pentru a evalua inflamația. De exemplu, determinarea valorii CRP ajută la aprecierea intensității procesului inflamator, mai ales dacă există suspiciunea unei alte patologii asociate.

Opțiuni de tratament: conservator sau chirurgical

Planul de tratament depinde de vârstă, nivel de activitate, tipul rupturii și simptome.

Tratamentul conservator

Pentru rupturile mici și stabile, medicul poate recomanda o abordare fără intervenție chirurgicală. În primele zile aplică protocolul RICE:

• repaus relativ;
• gheață 15–20 minute, de 3–4 ori pe zi;
• compresie elastică;
• menținerea piciorului ridicat.

Antiinflamatoarele reduc durerea, iar kinetoterapia ajută la refacerea mobilității și la întărirea musculaturii.

Intervenția chirurgicală

Operația devine necesară în situații precum:

• blocaj articular persistent;
• rupturi instabile sau de tip „mâner de găleată”;
• lipsa răspunsului la tratament conservator după câteva săptămâni.

Chirurgul efectuează, de regulă, o artroscopie. Prin incizii mici, el introduce o cameră video și instrumente fine. În funcție de caz, îndepărtează fragmentul rupt (meniscectomie parțială) sau suturează meniscul. Recuperarea diferă. După meniscectomie, mulți pacienți revin la activități uzuale în 3–6 săptămâni. După sutură, perioada se poate extinde la 3–6 luni, deoarece țesutul are nevoie de timp pentru vindecare.

Respectă programul de recuperare și mergi la controalele recomandate. O revenire prea rapidă la sport crește riscul de recidivă.

Cum îți protejezi genunchii

Prevenția începe cu obiceiuri simple și consecvente:

• efectuează încălzire înainte de antrenament;
• învață tehnica corectă a genuflexiunilor și aterizărilor;
• întărește musculatura coapsei și a șoldului;
• menține o greutate corporală adecvată;
• evită creșterea bruscă a intensității efortului.

Dacă simți durere persistentă, umflare sau blocaj articular, programează-te la un consult ortopedic. O evaluare completă și un plan personalizat îți oferă cele mai bune șanse de recuperare și te ajută să revii în siguranță la activitățile preferate.

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Pentru un diagnostic corect, vă recomandăm să vă programați la un medic specialist.

Surse:

https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/ruptura-de-menisc-cauze-simptome-tratament

https://www.medlife.ro/glosar-medical/analize-medicale/crp-cantitativ

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google