Descrierea făcută de Securitate colaboratorului Dan Șucu: ”Greoi în gândire și ușor bâlbâit în vorbe și fapte. Un mediocru necesar”

Dan Șucu a semnat angajamentul de colaborare cu Securitatea în august 1984, la vârsta de 21 de ani, când era student în anul III la Facultatea TCM din cadrul Politehnicii București și activa ca ghid colaborator al ONT Carpați.

"Subsemnatul Șucu Dan, fiul lui Bucur și Maria, născut la 25.04.1963 în București, (...) ghid colaborator extern la ONT Carpați, conștient de faptul că apărarea patriei constituie o îndatorire patriotică pentru fiecare cetățean, mă angajez să sprijin organele de securitate prin informarea lor cu toate datele și informațiile pe care le voi constata în timpul însoțirii grupurilor de turiști străini sau al discuțiilor pe care le voi purta cu aceștia ori aflate de la alte persoane.

Mă angajez ca în cadrul acestei activități să fiu sincer și corect, să respect toate indicațiile ce mi se vor da, să depun interes pentru îndeplinirea sarcinilor ce le voi primi și de asemeni să nu divulg nimănui această legătură a mea cu organele de securitate.

Informațiile le voi prezenta în scris, sub formă de note informative și le voi semna cu pseudonimul «Mircea Crișan»", se arată în angajamentul semnat de Dan Șucu.

De ce era Dan Șucu interesant pentru Securitate

Calitatea de ghid ONT îi oferea acces direct la grupuri de turiști occidentali, în special americani, canadieni și britanici, dar și la reprezentanți ai unor firme turistice, ziariști sau cetățeni români care intrau în contact cu aceștia.

În raportul prin care se propunea recrutarea lui Șucu se preciza că scopul colaborării era identificarea unor eventuali agenți de spionaj, monitorizarea cetățenilor străini și depistarea românilor care întrețineau relații considerate suspecte de regimul comunist.

Ofițerii consemnau încă înaintea recrutării că studentul manifestase deja „receptivitate” și transmisese informații considerate utile, apreciind că dispune de „posibilități bune de informare”.

”A acceptat fără rezerve” colaborarea

Dan Șucu a acceptat fără obiecții propunerea de colaborare și a declarat că își consideră activitatea drept o datorie patriotică.

Ulterior, a completat și o „Notă de relații”, în care a enumerat 13 persoane din cercul său de cunoștințe - zece colegi ghizi și trei cetățeni americani -, despre care urma să furnizeze informații atunci când situația o impunea.

Printre numele menționate se aflau și persoane care erau deja monitorizate de Securitate.

58 de note informative în mai puțin de doi ani

Documentele CNSAS arată că activitatea lui ”Mircea Crișan” a fost una constantă. Între iunie 1986 și decembrie 1987, Șucu a redactat cel puțin 58 de note informative.

În evaluările interne ale Securității se menționează că materialele sale vizau delegați ai firmelor de turism, ziariști, turiști străini, dar și colegi ghizi din cadrul ONT.

Mai mult, ofițerii consemnau că informațiile furnizate au fost verificate și folosite în activitatea operativă, fiind luate măsuri împotriva unor persoane considerate suspecte.

Într-una dintre analize, Securitatea aprecia că informatorul a demonstrat „reale aptitudini pentru munca informativă” și recomanda implicarea lui în acțiuni de contraspionaj mai complexe.

Nici informatorii nu erau feriți de supraveghere

Dosarul relevă că, în paralel cu activitatea sa, Dan Șucu era monitorizat chiar de Securitate.

Instituția a dispus verificări prin alte surse, interceptarea corespondenței, ascultarea telefonului și chiar pregătirea instalării de tehnică operativă în locuință.

Scopul era verificarea loialității informatorului și depistarea eventualelor relații neautorizate cu cetățeni străini.

La un moment dat, Șucu a fost atenționat după ce a avut contacte considerate nepotrivite cu o turistă aflată la Poiana Brașov. El și-a recunoscut greșeala într-o notă adresată ofițerilor și a promis că va respecta regulile impuse.

Caracterizări contradictorii în documentele Securității

Înainte și după recrutare, mai multe surse au întocmit caracterizări despre Dan Șucu. Unele îl descriau drept politicos, conștiincios și muncitor.

Altele îl considerau timid, lipsit de spontaneitate, „greoi în gândire”, „mediocru” sau chiar prea preocupat de câștigurile materiale.

• ”Șucu Dan –  în vârstă de aproximativ 25 ani, de profesie inginer, lucrează nonstop cu aceste grupe (n.r. turiști americani), fiind favorizat de Angela Tănăsoiu (n.r. coordonatoarea ghizilor ONT), motivând față de colegi că are nevoie acută de bani, întrucât are de ținut soția în facultate, casă de mobilat, copil, recent cumpărându-și și un Oltcit”;

• ”Poate deveni un bun specialist (...), dar nu ghid de elită, pentru că este timid, greoi în gândire și ușor bâlbâit în vorbe și fapte. Poate fi inclus în categoria «mediocru necesar». (...) Limba engleză nu o stăpânește prea bine, ceea ce constituie pentru el un motiv de inhibiție”.

Aceste afirmații reprezintă consemnări din documentele Securității.

De ce CNSAS nu l-a declarat colaborator al Securității

Deși existența angajamentului și a activității informative este consemnată în arhivă, Colegiul CNSAS a decis în 2015 că Dan Șucu nu poate primi oficial calitatea de colaborator al Securității.

Pentru un astfel de verdict nu este suficientă existența unui dosar de rețea sau a unor note informative. Este necesar ca informațiile furnizate să fi dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate.

Majoritatea membrilor Colegiului a apreciat că această condiție nu este îndeplinită.

Totuși, trei membri ai CNSAS - Florin Abraham, Florian Bichir și Corneliu Turianu - au formulat opinii separate și au susținut că documentele justificau declararea lui Dan Șucu drept colaborator al fostei Securități.

Documentele ridică și o întrebare fără răspuns

Dosarul consultat se oprește în noiembrie 1989, cu puțin timp înainte de căderea regimului Ceaușescu. Nu există documente care să ateste încetarea relației dintre Dan Șucu și Securitate înainte de Revoluție.

Absența unor astfel de acte a alimentat speculații privind o eventuală continuare a colaborării după 1990, însă în arhiva consultată nu există dovezi care să confirme un asemenea scenariu.

În schimb, documentele CNSAS oferă o imagine detaliată asupra modului în care actualul patron al Rapidului a fost recrutat, evaluat și folosit ca sursă informativă în ultimii ani ai regimului comunist, sub identitatea conspirativă „Mircea Crișan”.

• Dosarul complet al lui Dan Șucu din arhiva Securității a fost publicat de Gsp.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google