”Plăieșii din Tiraspol”. Ce a observat Dumitru Graur la meciul Farul - Sheriff Tiraspol

Mă gândesc acum la componența atât de eterogenă a formațiilor, care au ajuns să fie alcătuite dintr-un amalgam de jucători de diferite naționalități și rase, ca într-un turn Babel al fotbalului.

Am văzut cu toții că în campionatul englez, de pildă, sunt jocuri în care campioana, Manchester City nu are niciun englez în formație, iar exemplul nu e deloc singular. Tot așa se petrec lucrurile în toate campionatele mari ale Europei, „băștinașii” își fac tot mai greu loc între titulari, și tot așa jucătorii „stranieri”, cum se spunea nu cu mult în urmă, se găsesc la absolut toate echipele de fotbal cunoscute.

Cu decenii în urmă, trebuie să fac precizarea pentru cei mai tineri, echipele care reprezentau o anumită țară erau formate doar din jucători-cetățeni ai aceleiași națiuni. Globalizarea și migrația popoarelor au schimbat din temelii această regulă.

Dar aș vrea să credem că toate au totuși o limită. Sau n-au! Fiindcă ce am văzut recent, cu ocazia meciului jucat de Sheriff Tiraspol cu Farul, întrece orice măsură. Pe scurt, reprezentanta Republicii Moldova (chit că Transnistria se autointitulează republică autonomă) n-a avut pe teren niciun singur jucător moldovean, ci doar patru rezerve nefolosite, între care doi portari.

Astfel, plăieșii lui Ștefan cel Mare se numesc astăzi Jerome Ngom Mbekeli, Munashe Garanaga, Moussa Kyabou, Adamou Ibrahim Djibo, J. Bueno, Apostolakis și toți ceilalți, până la 15, câți a folosit pe terenul din Ovidiu antrenorul italian Roberto Bordin.

Mai mult, dacă te uiți pe lotul echipei din Tiraspol vei observa că există acolo nu mai puțin de 27 de jucători străini, majoritatea negri africani și doar vreo cinci moldoveni sadea, având mai mult rolul de decor. E clar că strategia clubului patronat de fostul ofițer KGB Victor Gușan se bazează pe racolarea de jucători africani încă tineri, pentru care se plătesc sume foarte mici de transfer.

Bine, veți zice, dar Hagi nu are și el în echipă jucători străini, Steaua sau Rapid nu au la rândul lor, ca alte și alte echipe din fotbalul global? Da, Hagi i-a avut pe Kevin Boli din Coasta de Fildeș, născut în Franța și pe David Kiki din Benin (autorul singurului gol de altfel), i-a mai avut pe Rivaldino. Quierios și Borgnino, doar că centrul de greutate al echipei constănțene cade mereu pe jucătorii români, de preferință cei ridicați din propria Academie. Așa sunt crezul și strategia lui Gică Hagi. Și sunt direcții sănătoase, în sprijinul fotbalului românesc și al echipelor sale naționale, indiferent de categoria de vârstă.

La Sheriff lotul de jucători a fost aproape complet schimbat față de sezonul anterior. Iar antrenorul Bordin, un fost fotbalist decent în liga italiană, care a preluat echipa în 2023, după ce fusese doi ani antrenorul Moldovei, chiar nu are cum să-i cunoască pe jucătorii abia aduși în club. Selecția însă nu o mai face el, nu prea o mai fac nici alți antrenori aflați în aceeași situație, așa-zisa selecție este făcută astăzi de impresari. Ei sunt cei care au filiere proprii și tot felul de relații în zona africană, de unde revarsă anual spre bătrânul continent sute dacă nu mii de jucători.

În felul acesta, meciul devine mai curând o confruntare a impresarilor, care are relații mai bune, care știe să vândă mai bine, având cu toții o influență din ce în ce mai mare în transferurile de jucători. Dacă nu m-aș feri de cuvinte mari, aș zice că ei conduc de fapt fotbalul actual, lucru sesizat de altfel și de FIFA sau UEFA, care au promis măsuri pentru limitarea puterii impresarilor de fotbal. Sau a samsarilor de jucători, dacă vreți, a celor care fac și desfac peste tot în această lume a fotbalului de azi. Mă îndoiesc însă că lucrurile se vor schimba prea curând.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, Facebook sau YouTube. Zi de zi ai conținut de ultimă oră din lumea sportului.