exclusiv Membrul Generației de Aur recunoaște: ”Mircea Lucescu mi-a mai dat câte o palmă! Tot timpul îmi spunea: «Copilul meu...»”
Galerie foto(9) Galerie foto (9 fotografii): Membrul Generației de Aur recunoaște: ”Mircea Lucescu mi-a mai dat câte o palmă! Tot timpul îmi spunea: «Copilul meu...»”
Floriana Iacob | Publicat: 20.06.2026 10:12 | Actualizat: 20.06.2026 10:12
În cadrul interviului-eveniment acordat pentru I AM SPORT Magazine, fostul mare atacant Florin Răduicoiu (56 de ani) și-a amintit despre eliminarea de la Mondialul din 1994, dar și despre relația sa cu legendarul Mircea Lucescu.
Nu rata știrile, emisiunile și cele mai tari clipuri iAMsport.ro
- Ediția specială a I AM SPORT Magazine dedicată Generației de Aur este disponibilă ACUM în rețeaua Inmedio!
Deși s-a retras prematur de la națională, la doar 26 de ani, decizie pe care o regretă și acum, Florin Răducioiu rămâne unul dintre cei mai mari atacanți din istoria României, dar și unul dintre cei mai buni marcatori, cu 21 de goluri în doar 40 de apariții.
Florin Răducioiu: ”Mereu am avut firea asta mai copilăroasă”
Fostul fotbalist de la AC Milan, West Ham și Dinamo și-a amintit după 32 de ani despre eliminarea de la Mondialul din 1994 și a făcut câteva dezvăluiri despre relația apropiată avută cu Mircea Lucescu, fostul său antrenor din Ștefan cel Mare.

”(n.r. Reporter: Plângeai ca un copil după meciul cu Suedia. Și acum circulă imaginile acelea pe YouTube) Da, am plâns.Toată lumea a plâns. Și nici măcar nu am încercat să ascund asta. Nu voiam să demonstrez nimic nimănui, am avut mereu firea asta mai copilăroasă.
Nea Mircea îmi spunea tot timpul: „Copilul meu, copilul meu”. Mă lua în brațe, mă pupa, mi-a mai dat și câte o palmă. Celebră a rămas și faimoasa palmă surprinsă de camere de la partida cu Anderlecht... Așa era relația noastră.

Am plâns pentru că am simțit că pierdusem o ocazie unică. Nu mi-am putut controla emoțiile. Paradoxal, după ce am intrat în vestiar nu am mai plâns! Durerea aceea s-a transformat într-o supărare aproape agresivă. Eu voiam să rămânem în Statele Unite.
Visam la semifinala cu Brazilia. Eram aproape convinși că urma să jucăm cu ei și tocmai de aceea durerea era și mai mare. Țin minte că stăteam cu fața la pământ, pentru că nu voiam să mă vadă nimeni plângând. Am plâns minute bune.

La un moment dat a venit, cred, „Țețe” Moraru sau nea „Țiți” Dumitriu, nu mai știu sincer, și mi-a spus: „Hai, măi Radu, gata!”. Iar eu am țipat la bietul om! Aveam nevoie să rămân singur cu dezamăgirea aceea. Pentru că simțeam că doar câteva minute ne despărțiseră de o semifinală de Campionat Mondial cu Brazilia.
Și Tibi Selymes plângea. Didi Prodan, Dumnezeu să-l ierte!, a plâns de pe teren până în vestiar. Florin Prunea era și el devastat, dar într-un alt fel, nu a plâns. Cred că se simțea vinovat și i-a trebuit multă putere să treacă peste acele momente”, și-a amintit Florin Răducioiu.

Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite







