exclusiv Șase ani fără "Minunea blondă" > Adulat de întreaga țară, Ilie Balaci a avut și dușmani. Unul dintre ei i-a fost coleg la Craiova și l-a umplut de sânge la pauza unui meci

De-a lungul unei cariere extraordinare, "Prințul din Bănie" a fost iubit și respectat inclusiv de adversari. Au existat, însă, și cazuri de oameni din fenomen cu care Ilie nu s-a înțeles deloc.

Ba chiar cu unii a fost într-o relație de veritabilă dușmănie. Unul dintre aceștia e Alexandru Boc, coechipier cu Balaci în echipa Universității care, în stagiunea '73-'74, a adus Craiovei primul titlu de campioană.

Între cei doi a existat în permanență o animozitate. Mai mare cu 10 ani decât Ilie, Sandu era un fotbalist cu cotă în România anilor '70, chit că trecuse câteva luni și pe la închisoare, în urma unei bătăi într-un restaurant cu un securist.

Scandalul cu securistul, de la Athénée Palace, a fost pus la cale de Vasile Patilineț, prieten bun cu Ceaușescu și ministru al minelor. Avusesem o aventură cu soția lui, el a aflat și s-a răzbunat! Sandu Boc, în 2020, la "Prietenii lui Ovidiu"

În vara lui 1973, când a acceptat oferta oltenilor, Boc avea deja în CV titlul cu Petrolul, apoi luase trofee (Cupa României) și cu Dinamo, și cu Rapid.

Ilie, în schimb, nici nu împlinise 17 ani și abia urma să debuteze în tricoul alb-albastru, într-un meci la Petroșani și terminat 1-1. Era, însă, extrem de ambițios și de orgolios, dorind să se impună cât mai curând într-un vestiar "greu", în care legea o făceau legendarii Oblemenco, Deselnicu ori Țarălungă.

Dacă veteranii lotului i-au acceptat mai ușor "Minunii blonde" tupeul și excesele pe care le mai avea pe teren sau în afara lui, fundașul transferat din Giulești s-a declarat din start deranjat de cutezanța mezinului.

Primul conflict important a apărut chiar în cantonamentul de la Băile Herculane, din presezon. "Înțepat" verbal de "Prinț" în mai multe rânduri, Sandu n-a mai rezistat și l-a pocnit chiar de față cu antrenorul Constantin Cernăianu și restul staff-ului tehnic!

Ulterior, la intervenția lui Oblemenco, în special, și a lui Cernăianu, Boc și Balaci nu s-au mai "păruit", dar nu s-au "înghițit" niciodată.

Deși au mai existat divergențe, rezultatele foarte bune obținute de echipă în acea stagiune au creat o atmosferă extraordinară, iar securea războiului a fost îngropată.

După marea sărbătoare din 1974, următorul campionat n-a mai fost început la fel de bine de Știința. În primele 3 etape, două eșecuri (2-3 cu ASA și 0-2 cu Sportul) și un egal chinuit (1-1 cu U Cluj)!

A urmat eliminarea din Cupa Campionilor, încă din primul tur, suferită în fața anonimilor suedezi de la Atvidabergs (2-1, 1-3). Entuziasmul din vară dispăruse, atmosfera se înnegura tot mai mult.

Turul a fost încheiat abia pe locul 5, la 9 "lungimi" de liderul Dinamo. O distanță enormă ținând cont că în acele vremuri se acordau două puncte la victorie.

Pe acest fond, s-au reaprins și vechile conflicte. Iar până la explozie n-a mai fost decât un pas. Pas care s-a făcut în primăvara lui 1975, mai exact pe 23 martie, când a fost programată etapa a 21-a.

Atunci, Craiova a avut o deplasare grea, la Timișoara. După o primă repriză albă, dominată de bănățeni, în cabina juveților au curs reproșurile.

Ilie, care între timp strânsese câteva selecții la națională și încerca să preia leadership-ul vestiarului, a început să țipe la toată lumea. Inclusiv la Sandu.

Extrem de supărat că un puști de 18 ani îl critică vehement, Boc a explodat: a pornit mai întâi un potop de înjurături la adresa lui Balaci, apoi, până când colegii să apuce să intervină, l-a luat la șuturi și la pumni!

"Arțăgos, Ilie nu s-a lăsat nici el mai prejos, iar timp de câteva secunde cei doi s-au bătut parte-n parte. Au fost despărțiți doar de intervenția celorlalți jucători, dar Boc, profitând și de avantajul unui fizic superior, a ieșit învingător la puncte", a mărturisit un martor ocular.

"Prințul" a refuzat să mai iasă pe teren și în repriza a doua, Cernăianu declarând la final că elevul său n-a mai putut continua jocul întrucât a suferit o accidentare. Atât de accidentat a fost Balaci, încât la trei zile după aceea a fost integralist în remiza de la Iași, 0-0.

Poli Timișoara - U Craiova 3-1 (0-0)
Au marcat: Anghel (56', 87'), Dembrovschi (77') / Oblemenco (73'-pen)
Poli: Jivan - Mioc, Păltinișanu, Arnăutu, Maier - Dembrovschi, Mehedințu, Crângașu - Anghel, Bojin, Petrescu. Antrenor: Ion V. Ionescu
U: Purcaru - Niculescu, Boc, Deselnicu, Negrilă - Balaci (46' Păunescu, 62' Cămătaru), Ciupitu, Ștefănescu - Crișan, Oblemenco, Marcu. Antrenor: Constantin Cernăianu
Stadion: "1 Mai". Spectatori: 25.000

Chiar dacă ulterior au mai evoluat împreună, era clar că unul dintre Ilie și Sandu trebuia să plece din Bănie. Cum influența "Minunii" creștea de la lună la lună, la finalul acelui an Boc a fost nevoit să părăsească Universitatea.

Ani buni după aceea "cocoșii" s-au evitat, însă vara lui 1998 i-a adus din nou alături. Și tot la Craiova.

Finanțatorul de atunci al clubului, George Ilinca, a încercat marea împăcare, instalându-l pe Sandu președinte, iar pe Ilie antrenor. În ciuda strădaniilor ambilor de a salva aparențele, colaborarea n-a durat decât câteva luni.

Rezultatele n-au apărut, nervii "Prințului" au cedat, iar la finalul unui meci pierdut acasă cu Oțelul, 0-1, l-a lovit cu o gheată în cap pe arbitrul Aron Huzu! Huzu s-a ales cu o arcadă spartă, Balaci cu o suspendare de un an.

Fostul idol al tribunelor a demisionat la scurt timp după aceea, nu înainte de a-l acuza pe "neica-nimeni Boc" de faptul că nu l-a sprijinit deloc și "a nenorocit fotbalul din Craiova". În replică, Sandu l-a desființat pe Ilie într-un interviu din cotidianul local Gazeta de Sud. Iată doar câteva dintre declarații:

# "O spun cu regret, antrenorul Balaci n-are nicio valoare, e zero!"

# "Ilie a lucrat doar la întâmplare, după metode pe care nu le-am mai văzut în viața mea"

# "Toți jucătorii au fost aduși la solicitarea lui Balaci, însă el nu cunoștea realitatea fotbalului românesc. Pe Ciucur, de exemplu, cică i l-a recomandat Cârțu. Păi, Cârțu n-avea interes să-i recomande fotbaliști buni, pentru că abia aștepta să-i ia locul!"

# "I s-au asigurat toate condițiile, însă rezultatele au fost catastrofale. Ne-a lăsat pe locul 13, cu minus 7 la <adevăr>. Iar pentru numai două luni a primit 46.000 de dolari!"

Boc și-a dat și el demisia la scurt timp după aceea, confirmându-l pe Deselnicu, care spunea în momentul instalării că "pe Sandu n-o să-l apuce paltonul la Universitatea".

Don Juan de România, coleg de platou cu Toma Caragiu și Gigi Dinică

Prin Craiova a circulat o vreme varianta că Balaci nu s-a înțeles deloc cu Boc, iar apoi a cerut îndepărtarea lui, și din cauza faptul că Sandu avea un succes fantastic la femei.

Poreclit "Don Juan de România", fostul stoper are în "palmares" o mulțime de "victime", unele foarte cunoscute, altele mai puțin.

Printre cele care au trecut prin patul lui se numără actrița Aimée Iacobescu, cântărețele Corina Chiriac și Natalia Guberna, voleibalista Elena Butnaru, handbalista Mihaela Apostol, balerina Elena Renea, nepoata șahului Iranului și multe altele, în privința cărora a preferat să păstreze tăcerea.

A fost căsătorit o singură dată, cu Dalina Butculescu, femeia care i-a dăruit și o fiică, Alexandra, în 1977. Dalina a fugit în RFG în 1980, dar Sandu n-a urmat-o. Avusese deja probleme cu justiția română și n-a dorit să repete experiența negativă din urmă cu un deceniu.

În 1974, anul în care a devenit campion cu Știința, Boc a jucat și într-un film, "Nu filmăm să ne-amuzăm". Regizorul Iulian Mihu l-a distribuit în rolul lui escroc sentimental, personaj ce purta numele Gheorghiță.

Atunci a cunoscut-o pe Aimée Iacobescu, însă pe platourile de filmare a mai fost coleg cu monștrii sacri Toma Caragiu, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Gina Patrichi sau Violeta Andrei.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google