„America First”, până la capăt. Trump a vrut ”americanizarea” unui brand global major
Galerie foto(2) Galerie foto (2 fotografii): „America First”, până la capăt. Trump a vrut ”americanizarea” unui brand global major
Răzvan Codorean | Publicat: 30.01.2026 15:46 | Actualizat: 30.01.2026 16:00
Într-o industrie obișnuită cu presiuni politice, tarife vamale și negocieri dure, o propunere făcută de administrația Trump iese radical din tipar.
Nu vorbim despre taxe mai mici, nici despre mutarea unei linii de producție sau despre investiții strategice într-un stat-cheie. Vorbim despre ceva mult mai profund: tentativa de a „americaniza” una dintre cele mai puternice mărci globale din industria auto.
Trump a vrut să mute Mercedes-Benz în SUA!
Administrația Trump este cunoscută pentru abordarea sa agresivă în materie de comerț internațional: tarife punitive, renegocierea tratatelor și presiuni directe asupra aliaților economici. Însă cazul Mercedes-Benz sugerează un pas și mai îndrăzneț — aproape o tentativă de „rechiziționare” simbolică a capitalului de imagine al unui brand global.
Confirmată recent de CEO-ul Mercedes-Benz, Ola Källenius, oferta venită din partea guvernului SUA includea stimulente fiscale majore și avantaje economice consistente — dar cu o condiție fără precedent: mutarea sediului central al companiei din Germania în Statele Unite. Practic, administrația Trump nu încerca doar să atragă capital, ci să mute simbolic centrul de greutate al unei mărci cu o istorie de peste 100 de ani.
Pentru pasionații de automobile, miza este uriașă. Mercedes-Benz nu este doar o companie, ci un reper cultural și tehnologic. Este marca asociată cu nașterea automobilului, cu ingineria germană de școală veche și cu ideea de excelență tehnică. A muta sediul central în SUA ar fi echivalat cu rescrierea identității mărcii — un act fără precedent în istoria auto modernă.
De ce această propunere a fost șocantă
Constructorii auto sunt obișnuiți să negocieze sub presiune: subvenții pentru fabrici, scutiri de taxe locale, facilități pentru electrificare. Dar sediul central este altceva. Este creierul companiei, locul unde se iau deciziile strategice, unde se formează cultura internă și unde se transmite tradiția inginerească.
Prin această propunere, administrația Trump a arătat că nu se mai limitează la a influența unde se construiesc mașinile, ci vizează cine „deține” povestea din spatele lor. Într-o logică de tip „America First”, chiar și mărcile europene de referință deveneau ținte legitime.
Răspunsul Mercedes: o linie roșie clară
Ola Källenius a respins oferta fără echivoc. Deși Mercedes-Benz a acceptat să investească masiv în SUA — mutând producția unui nou model în Alabama din 2027 și deschizând un centru de Cercetare și Dezvoltare în Georgia — ideea relocării sediului central nu a fost niciodată negociabilă.
„Suntem o companie globală de peste 100 de ani, dar rădăcinile noastre sunt în Șvabia”, a spus CEO-ul. Este o declarație care spune totul: pentru Mercedes, globalizarea nu înseamnă renunțarea la identitate, ci exportul ei.
Ce ne spune acest episod despre viitorul industriei auto
Pentru industria auto globală, acest episod ridică o întrebare incomodă: cât de departe pot merge statele în tentativa de a controla nu doar producția, ci și simbolurile economice ale lumii moderne?
Dacă până recent mutarea unei fabrici era moneda de schimb, astăzi pare că inclusiv mărcile ca entități culturale pot deveni obiect de negociere geopolitică. În cazul Mercedes-Benz, răspunsul a fost ferm. Dar precedentul rămâne.
Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite





