UE pregătește măsuri împotriva importurilor de mașini hibride din China

Industria auto europeană se află în centrul unor negocieri comerciale tot mai complexe între Bruxelles și Beijing. După introducerea taxelor vamale suplimentare pentru automobilele electrice produse în China, Uniunea Europeană analizează acum posibilitatea limitării importurilor de modele hibride. Măsura ar viza atât automobilele full hybrid (HEV), care nu necesită încărcare externă, cât și modelele plug-in hybrid (PHEV), echipate cu baterii care pot fi reîncărcate la priză.

Potrivit informațiilor publicate de Reuters, un acord în acest sens ar putea intra în vigoare încă de la începutul lunii decembrie 2026. Deocamdată, însă, plafonul reprezintă o propunere aflată în negocieri, nu o restricție comercială adoptată oficial.

Importurile de hibride chinezești au crescut de aproape trei ori

Propunerea a fost discutată în cadrul celei de-a doua runde de consultări UE-China privind comerțul și investițiile, desfășurată la Beijing. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, s-a întâlnit cu ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, pentru a analiza relațiile comerciale dintre cele două economii. Una dintre principalele teme a fost creșterea rapidă a importurilor de automobile hibride fabricate în China.

Conform datelor Eurostat prezentate în informațiile despre negocieri, Uniunea Europeană a importat aproximativ 107.000 de automobile hibride din China în 2024. În 2025, volumul a ajuns la 302.000 de unități, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 182%. Pentru 2026, Šefčovič a avertizat că importurile ar putea ajunge la 800.000 de automobile, dacă ritmul de creștere se menține.

În acest context, plafonul de 350.000 de unități ar limita semnificativ expansiunea constructorilor chinezi. Raportat la scenariul de 800.000 de automobile pentru 2026, restricția ar însemna o reducere potențială de peste 56% a volumelor permise. Totuși, plafonul propus rămâne superior nivelului importurilor înregistrate în 2025.

Plafonul ar crește cu 6% în fiecare an

Conform informațiilor apărute în presă, mecanismul ar urma să fie aplicat pentru o perioadă de patru ani, cu o creștere anuală de 6% a volumului permis. Dacă valoarea inițială de 350.000 de automobile ar fi aplicată în primul an, evoluția teoretică a plafonului ar fi următoarea:

An de aplicare Plafon anual

Primul an 350.000

Al doilea an 371.000

Al treilea an 393.260

Al patrulea an 416.856

Acest mecanism nu ar elimina importurile de automobile hibride chinezești, dar ar limita ritmul lor de creștere. În același timp, rămân neclarificate aspecte importante, precum modul de distribuire a cotelor între producători, tratamentul diferitelor categorii de motorizare și procedurile de administrare a plafonului. Aceste detalii ar putea influența semnificativ strategiile comerciale ale mărcilor chinezești.

De ce sunt vizate automobilele hibride

Interesul Bruxelles-ului pentru această categorie de automobile este legat de efectele politicii comerciale aplicate vehiculelor electrice. Uniunea Europeană a introdus deja taxe vamale suplimentare pentru automobilele complet electrice produse în China, ca urmare a investigației privind subvențiile acordate constructorilor.

Modelele hibride și plug-in hybrid nu sunt supuse acelorași măsuri compensatorii, ceea ce le-a permis producătorilor chinezi să își extindă oferta europeană prin intermediul acestor motorizări. În consecință, mai multe mărci au început să acorde o importanță tot mai mare SUV-urilor și autoturismelor plug-in hybrid.

Modelele BYD Seal U și Atto 2 sunt menționate printre automobilele care au contribuit la dezvoltarea prezenței constructorilor chinezi în Europa, pe fondul extinderii ofertelor electrificate.

Pentru producătorii chinezi, tehnologia plug-in hybrid oferă un avantaj comercial important: permite clienților să utilizeze automobilul în regim electric pentru deplasările zilnice, fără să depindă exclusiv de infrastructura de încărcare în călătoriile lungi. Acest tip de propulsie a devenit astfel o alternativă atractivă pentru cumpărătorii care nu sunt pregătiți să treacă la un automobil complet electric. Plafonarea importurilor ar putea reduce avantajul competitiv obținut de constructorii chinezi prin această strategie.

China ar reduce taxele vamale pentru produse europene

Propunerea privind automobilele hibride face parte dintr-un posibil acord comercial mai amplu. În schimbul limitării importurilor auto, Beijingul ar urma să reducă taxele vamale pentru produse europene în valoare de aproximativ patru miliarde de euro. Printre categoriile vizate se numără componentele auto, încălțămintea, înghețata și uleiul de măsline. Pentru exportatorii europeni, o asemenea măsură ar putea îmbunătăți accesul pe piața chineză și ar reduce costurile comerciale.

Totuși, valoarea concesiilor este relativ modestă în raport cu dezechilibrul comercial dintre cele două economii. Deficitul comercial al Uniunii Europene în relația cu China a fost de aproximativ 360 de miliarde de euro în 2025, potrivit datelor prezentate în contextul negocierilor. Prin urmare, eventualul acord ar reprezenta mai degrabă un pas către detensionarea relațiilor comerciale decât o soluție pentru reducerea substanțială a deficitului.

Ce efecte ar putea avea asupra pieței auto europene

Pentru constructorii chinezi, introducerea unui plafon ar putea determina o reconsiderare a planurilor de extindere în Europa. Companiile care mizează pe volume ridicate de automobile hibride importate ar trebui să își adapteze strategiile de distribuție și portofoliile de produse.

O posibilă direcție ar fi accelerarea investițiilor în producția europeană, în măsura în care automobilele fabricate local nu ar intra sub incidența restricțiilor privind importurile. Aceasta rămâne însă o ipoteză, dependentă de forma finală a acordului. Pentru producătorii europeni, plafonarea ar putea diminua presiunea concurențială exercitată de mărcile chinezești, în special în segmentele SUV-urilor și automobilelor hibride cu prețuri competitive.

Efectele asupra cumpărătorilor sunt mai greu de anticipat. Pe de o parte, limitarea ofertei ar putea reduce diversitatea modelelor disponibile și ar putea influența prețurile. Pe de altă parte, plafonul propus de 350.000 de automobile rămâne de peste trei ori mai mare decât volumul importurilor din 2024.

Pentru piața românească, eventualele consecințe vor depinde de modul în care producătorii își vor distribui cotele între statele membre și de disponibilitatea modelelor comercializate local.

Franța și Germania negociază viitorul industriei auto europene

Discuțiile comerciale cu Beijingul se desfășoară în paralel cu negocierile privind viitoarea politică industrială și climatică a Uniunii Europene. Prezent la Salonul Auto de la Paris, președintele francez Emmanuel Macron a indicat trei priorități pentru industria auto europeană: accelerarea electrificării, favorizarea producătorilor europeni și consolidarea investițiilor în inovație. Macron a subliniat în special necesitatea reducerii dependenței de tehnologiile dezvoltate în afara Europei, inclusiv în domeniul automobilelor autonome și conectate. Președintele Franței a anunțat și că un acord cu Germania privind politica auto europeană este ”iminent”.

Negocierile dintre Paris și Berlin vizează atât obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂ pentru 2035, cât și introducerea unor criterii de preferință pentru produsele fabricate în Europa. Potrivit publicației germane Handelsblatt, cele două guverne ar analiza un compromis care ar permite reducerea emisiilor cu 80% în 2035, față de nivelul din 2021. Această valoare ar fi mai puțin ambițioasă decât reducerea de 90% propusă de Comisia Europeană în decembrie 2025. În schimb, Germania ar putea accepta reguli mai stricte privind preferința acordată produselor europene.

Ce înseamnă un automobil ”fabricat în Europa”?

Un alt punct sensibil al discuțiilor franco-germane privește definirea originii europene a unui automobil. Franța susține o interpretare mai strictă, care ar limita criteriile de preferință la cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Germania favorizează o abordare mai largă, care ar putea include și anumiți parteneri comerciali.

Diferența este importantă pentru constructorii care operează uzine în afara Uniunii Europene, dar care sunt integrați în lanțurile de producție ale industriei auto europene. Printre situațiile care necesită clarificări se numără automobilele fabricate în Regatul Unit și Turcia.

În funcție de definiția adoptată, aceste vehicule ar putea beneficia sau nu de eventualele măsuri de susținere a producției europene. Pentru constructori, decizia ar putea influența amplasarea viitoarelor investiții și organizarea lanțurilor de aprovizionare.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google