Editorial Andrei Ciobanu: "Coman show. Și nu uitați, FCSB e Steaua!"

Acest lucru însă nu i-a oprit să înceapă fix la fel meciul de azi, cu un pressing agresiv în jumătatea de teren a adversarilor, nelăsându-i nici să construiască, nici să respire foarte mult și, mai important decât atât, forțându-i să greșească (vezi golul 1 de azi și golul 1 din meciul de etapa trecută, nu cred că-s coincidențe).

Treaba e destul de simplă atunci când se adoptă o astfel de tactică: evident că e imposibil să se mențină ritmul de joc atât de accelerat toată partida, că dacă se putea asta, se uitau englezii la meciurile noastre, iar Carragher, Neville sau Roy Keane ar fi așteptat cu nerăbdare opiniile lui Dumitrescu, Panduru sau Răducioiu și nu invers. Ei, și în acest caz, devine foarte important să dai gol repede, pentru a reuși să rezolvi meciul încă din prima repriză. Ceea ce s-a și întâmplat, fiindcă Băluță a deschis scorul în minutul 17.

Târnovanu, luat prin surprindere ca primarii când vine iarna

Poli Iași nu s-a lăsat însă cu una, cu două și a egalat așa repede, că nici n-am avut timp să mă duc să pun și eu două haine la spălat, bucuros de scorul de pe tabelă. Acum nu vreau să vorbesc cu necaz, ne-a scos de multe ori, consider că-i cel mai bun portar din țară și probabil viitorul echipei naționale, dar la fel ca primăriile atunci când ninge în decembrie, Târnovanu a fost luat prin surprindere de execuția lui Robert Ion. 1-1.

Dar ce să vezi, probabil că o să rămân cu rufele nespălate, fiindcă meciul ăsta a fost la fel de ritmat ca o piesă de-ale lui Jador (da, vorbesc despre manele, dar fac totuși acordul cu ”de-ale”, na, să mai zică haterii mei CSA-iști ceva!). Nici două minute mai târziu, FCSB a primit un penalty pe care l-a și fructificat. Coman l-a scos, Coman l-a executat, Coman fie lăudat, cum ar zice nea Gigi.

Showman până la capăt Florinel, s-a dus la cameră după gol, a făcut dedicație pentru fetița lui și mă bucur să văd treburi de genul, fiindcă asta înseamnă că băiatul e foarte bine-n capul lui și fix de-aia îi ies și meciurile. Nu mai zic de jocul cu zâmbetul pe buze, pasa aceea a la Hagi din repriza a doua din marginea terenului și dialogurile râzânde cu banca de rezerve.

Florinel, acest Fibonacci al calculelor cartonașelor

Asta înseamnă plăcerea de a juca fotbal. A mai dat un gol și în a doua repriză și cam aia a fost soarta partidei. Sunt așa de bucuros pentru el, de zici că-i văru'-meu, serios. Bravo, tată! Altfel, sunt curios dacă se va vorbi iar 3 zile și 3 nopți despre cartonașul galben luat de Florinel, acest Fibonacci al calculelor calendarului de cartonașe galbene din prima ligă.

Și îi aștept și pe toți analiștii Sherlock Holmes după meci, să ne povestească de ce oare a jucat Poli Iași ca și cum își dorea să câștige meciul și nu s-a dat la o parte precum nevrednicii ăia de la Sibiu. Nu de alta, dar situația a fost la fel: s-a anunțat transferul unui jucător, fix înainte de duelului direct. Și, dacă e să fim sinceri, banii lui Gigi din aceste mutări sunt mult mai importanți pentru ieșeni, decât pentru sibieni.

Aveți grijă ce mâncați!

Gata, că e perioada aia din an în care trebuie să fim mai buni, iar aici nu e Threads, așa că n-o să mai fiu răutăcios. Mi-a plăcut ce am văzut azi, anul se termină așa cum trebuie pentru steliști și mă bucur că a revenit forma echipei, după câteva etape de secetă.

Mi-au plăcut aproape toți jucătorii de azi (scuze, Cristi Ganea!) și tot ce pot să fac este să sper că la revenire lucrurile vor arăta tot așa. Până atunci, însă, hai să fiți sănătoși, vă doresc Sărbători maxim de fericite, un an nou magic și vă rog tare mult să nu uitați aceste două lucruri extrem importante:

1. Mare grijă cu mâncarea în perioada asta, să nu vă fie rău!
2. FCSB e Steaua. Pup!

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google