Fefeleaga. Editorial dur al lui Dan Capatos: "Dinamoviștii strâng la piept orice impostor"

Un parcurs absolut remarcabil, al cărui merit îl are aproape în exclusivitate, antrenorul Kopic. Cu un bun simț și o eleganță rar întâlnite în competiția noastră, el și-a văzut de treabă, a lucrat cu ce i s-a pus la dispoziție, a schimbat mentalități și atitudini în teren și a punctat, când i s-a ivit ocazia, că așteaptă mai mult ajutor din partea conducerii, fără a o face în dulcele stil românesc, cu poalele-n cap și mâinile-n șold.

La meciul de la Galați am putut vedea cu toții această realitate. Câtă diferență de stil, de clasă, față de neaoșul și rudimentarul, primitivul Dorinel Munteanu.

(Ce paradox… Să te cheme Dorinel, un nume-diminutiv menit să inducă delicatețe, candoare, iar tu să te comporți că Omul din Neanderthal. Sau, din contră, ca orice diminutiv, exprimă ceva mai mic decât în mod real. Caracterul, poate?)

În fine, orice comparație îl jignește pe Kopic. Iar explicațiile de după meci ale acestui Dorinel, teleportat parcă din alte vremuri, nu fac decât să întărească o convingere pe care o aveam cu toții despre el, dar ne era jenă să o rostim pentru că, nu-i așa, el e “marele” Dorinel! Iată paradoxul!

Și nu e singurul paradox de pe la noi. Are și Dinamo paradoxurile ei. Joacă bine, e pe locul 3, dar echipa nu este întărită, joacă într-o formulă “magică” inventată de un Kopic care reușește aproape miraculos să “plombeze” lipsa a 6 titulari. Mă mir că a găsit pe bancă destui oameni cu care să încropească o echipă.

Și, în aceste condiții oare doar ghinionul a făcut ca Dinamo să nu fie pe locul 2, cum spuneam la început. Pare că nu. Nu este pe locul 2 sau mai sus pentru că patronii echipei sunt cei care sunt. Își trăiesc momentul de grație picat din cer, și fac ce știu ei mai bine: se fofilează.

Îi râde fața lu’ Nicolescu prin multele interviuri pe care brusc le acordă, pentru că nimeni nu îl arată așa cum e: un neserios, gargaragiu, fălos cu meritele altora, un “diminutiv” la rândul lui, printre adevărații investitori. Cu transferurile promise la începutul sezonului, Dinamo avea șanse reale să învingă la Galați, de exemplu. Și nu numai. Dar ce, locul 3 nu e bun după 10 etape?

Nu îl pupa lumea pe Nicolescu, mai ceva că pe moaștele sfintei Parascheva? Nu îl ridică în slăvi că pe Sfântul Sisoie? Ba da! Suporterii dinamoviști au un deficit major de afecțiune. Așa că strâng acum la piept orice impostor. Ce dacă au fost la câteva minute de liga a doua?

Ce dacă a depins rămânerea în Superliga de rezultatele de pe alte două stadioane? Ce-a fost, a fost. Carpe Diem, bă, ce dracu’! Sau dacă preferați expresii literare mult mai neaoșe: “Dii, băi Nicolescule, dii, băi sărace!”.

Citește și

”Corul Pupătorilor”. Dan Capatos îi laudă pe Kopic și pe jucători, dar îi face praf pe conducătorii lui Dinamo: ”Doamne-ajută, ce bulan avem sezonul ăsta!”

”Corul Pupătorilor”. Dan Capatos îi laudă pe Kopic și pe jucători, dar îi face praf pe conducătorii lui Dinamo: ”Doamne-ajută, ce bulan avem sezonul ăsta!”

”Îi băturăm cu arma lor”. Dan Capatos exultă după victoria lui Dinamo cu Universitatea Craiova: ”Meciul renașterii cu adevărat a acestei echipe!”

”Îi băturăm cu arma lor”. Dan Capatos exultă după victoria lui Dinamo cu Universitatea Craiova: ”Meciul renașterii cu adevărat a acestei echipe!”

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!