EXCLUSIV | Povestea de viață a unui campion mondial: fost coleg cu Niczuly la juniori, colector în viața de zi cu zi, MVP în ultimul act al competiției: ”Totul a început dintr-o joacă”

La nivel național, ramura sportivă a fost recunoscută de Ministerul Tineretului și Sportului în 2015 și, în prezent, se află sub tutela Agenției Naționale pentru Sport. Relativ ”tânăr”, minifotbalul este, momentan, considerat amator.

Și, într-adevăr, este la acest nivel. Practicanții, la ordinul zecilor sau sutelor de mii în țară, au job-uri prin care își câștigă existența. Ba chiar la nivelul lotului național, fiecare membru, de la primul până la ultimul, își duce traiul din diverse activități. Sunt și aceia care, în prezent, pentru a-și rotunji veniturile, joacă fotbal la nivel de Liga 3 sau Liga 4.

Totuși, deși până acum, atenția nu a fost îndreptată cu adevărat, poate cum merită, asupra acestui fenomen, lucrurile s-au schimbat odată cu acest Mondial. În primul rând, meciurile au fost transmise pe două dintre cele mai importante canale sport din România, Digi Sport și Prima Sport.

Mai apoi, dupa trifumul din Asia, toate publicațiile de sport importante i-au așteptat pe campioni la aeroport. Aceștia au fost, atât în ziua în care au sosit, cât și în orele următoare, solicitați pentru interviuri și, rând pe rând, în ziarele locale sau cele naționale, au apărut poveștile acestora.

Luni, la doar o zi după triumful din Asia, iAM Sport a stat de vorbă cu Dragoș Nițu (28 de ani), unul dintre cei doi portari deplasați la turneul din Emiratele Arabe Unite, la sediul unuia dintre sponsorii principali ai echipei.

Pe fundal, pe YouTube, membrii ”Generației de Aur” a minifotbalului au privit partidele care i-au adus, poate, în istoria sportului autohton. Liniștit, cu pieptul înainte, medalia la gât și o lacrimă de bucurie în colțul ochilor, goalkeeper-ul a privit cu mândrie și entuziasm ca în teren paradele din semifinala cu Ungaria.

La scurt timp după fluierul final al rezumatului, l-am solicitat pe brașovean pentru un interviu. ”Da, da, sigur, facem, cum să nu?”. ”Scuze, am avut puține emoții, dar poți edita tu la final, nu?”, m-a întrebat, timid, la final de dialog.

Fost coleg de generație, la juniori, cu Roland Niczuly, portarul celor de la Sepsi, omul finalei Cupei României cu ”U” Cluj, Nițu ne-a împărtășit, în puținul timp petrecut, povestea sa, iar autorul nu a modificat nimic, nici măcar cu o virgulă.

Iată mai jos povestea de viață a unui om simplu, campion mondial. Pentru că, indiferent de ramura sportivă, un titlu mondial rămâne o performanță uriașă.

Pornit dintr-o joacă, minifotbalul l-a dus pe cele mai înainte culmi ale sportului: ”La 21 de ani am început, cu prietenii. După muncă, în timpul liber, cum puteam și noi!”

Dragoș Nițu a avut un an de senzație la nivel de club. Alături de Reggio Lirada, goalkeeper-ul a cucerit titlul local, Superliga Est și a obținut medaliile de bronz la Campionatul Național.

Ca o mică paranteză, sistemul competițional arată în felul următor la minifotbal: fiecare județ afiliat Federației Române de Minifotbal are un campionat local. Ulterior, în funcție de coeficient, campioana, vicecampioana și alte formații pleacă la turneul regional.

În 2023, FRM a organizat Superliga Est și Superliga Vest, două turnee regionale care au desemnat echipele calificate la Campionatul Național.

Aici, cele mai bune 32 de echipe din țară au luptat pentru trofeul suprem național. Reggio a încheiat pe 3, cucertind medaliile de bronz în finala mică. Performanța a calificat echipa la EURO Cup, echivalentul Europa League din minifotbal.

În competiția europeană, Dragoș Nițu a încheiat pe locul 2 cu echipa sa. Totuși, performanțele realizate în 2023 nu au rămas neobservate. Selecționerul Virgil Bejenaru l-a ales pe Nițu în stagiile de pregătire premergătoare turneului mondial și, ulterior, a mers în Emirate.

”A fost un an extraordinar, excepțional. Nu visam la așa ceva. În urma performanțelor de la club, a venit prima selecție la echipa națională, la stagiul de pregătire de la Bistrița. Am fost, până să mă apuc de minifotbal, junior la FC Brașov. Am fost coleg cu Niczuly, de la Sepsi. La minifotbal am ajuns printr-o joacă, la 21 de ani. Ne-am înscris pe plan local, în Brașov. Ca și toți, probabil, am început, practic, să jucăm fotbal cu prietenii. După muncă, în timpul liber, cum putem și noi.”

Colector în viața de zi cu zi, campion mondial în timpul liber: ”Muncesc de la 8 la 16, după merg la antrenamente cu echipa. Sâmbătă, dacă nu-s pe tură, mă duc la meciurile echipei în campionatul local”

Erou în Emirate, povestea lui Nițu este cu atât mai impresionantă cu cât acesta este un om obișnuit, un fel de Clark Kent din minifotbal. Când nu apără penalty-uri într-o finală sau chiar le marchează, acesta își câștigă existența în urma unui job de la 8 la 16. Efectiv! Campion mondial și MVP al finalei în timpul liber, angajat în viața de zi cu zi.

”Eu muncesc la un depozit de medicamente, sunt colector. Vreau să le mulțumesc, pe această cale, șefilor, colegilor. Sunt angajat nou acolo, dar sper că le-am făcut o bucurie pentru că am reușit să mă întorc cu medalia de aur. Muncesc de luni până vineri de la 8 la 16. După ora 16, am antrenamente cu echipa de club, Reggio. Avem două antrenamente pe săptămână, încercăm să ne strângem cât mai des. Cam toți lucrăm. Uneori, se întâmplă să pic pe tură și sâmbăta. Dar când nu sunt sâmbăta de serviciu, avem meciurile în campionatul local de minifotbal de la Brașov”.

Ca orice copil, Nițu a visat să ajungă fotbalist. Să evolueze pe cele mai mari arene ale lumii, în tricoul echipei preferate.

Din păcate, socoteala de acasă nu a mers cu cea din târg. Goalkeeper-ul a fost nevoit, din varii motive prezentate mai jos, să se lase. Să renunțe. Ca mulți alții.

Unde? La FC Brașov, club care nu a primit licența înaintea începerii sezonului 2023-2024 al Ligii 2.

”De mic copil, pe la 7 ani, m-am apucat de fotbal. M-am dus cu mama și tata de mână. 10 ani am fost jucătorul celor de la FC Brașov. Din păcate, n-am avut șansă să merg mai departe. N-am avut noroc, probabil și din motive financiare. Mama, singură cu doi copii, îi era greu să mă întrețină și pe mine cu fotbalul. Am renunțat, ca foarte mulți jucători. M-am dus la muncă, am încercat să termin o facultate, n-am reușit, la Inginerie Mecanică. Mi-era foarte greu să mă întrețin, intrasem și la taxă. Am preferat să merg la muncă”.

România este noua campioană mondială și cea mai titrată națională pe plan european. În perioada 2010-2015, ”tricolorii” au cucerit șase Campionate Europene consecutive.

Chiar și în acest moment, pe plan continental, echipa națională de minifotbal a României este vicecampioană europeană. În 2022, Azerbaidjan s-a impus în finală.

Totuși, Nițu trage un mare semnal de alarmă:

”Minifotbalul este un sport amator la noi. Ok, este o ramură a MTS-ului, dar trebuie să se dezvolte, să progreseze. Ăsta e lucrul care trebuie să se întâmple în viitor, treptat. Sunt multe națiuni, vezi Azerbaidjan sau Kazahstan, care vin puternic din urmă, investesc. Dacă nu investim și noi, vom rămâne în urmă. În jucători, în primul rând. Majoritatea se duc la muncă sau joacă fotbal pe la Liga 3, Liga 4. Nimeni nu trăiește exclusiv din minifotbal. Mai apoi, condiții. Eu, de exemplu, plecând două săptămâni de la locul de muncă, nu voi fi plătit pentru această perioadă”.

---

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!