Note și anecdote, cu Adrian Florea. Etapa surprizelor, dar și a confirmărilor că Gigi Becali rămâne "groparul" fotbalului românesc + Cum a avut nevoie Steaua, campioana Europei, de un blat ca să bată o echipă de "B"

Nota 10: Zeljko Kopic & Dinamo. Pentru că au urcat pe podium după o victorie epică împotriva liderului

Întrucât am urmărit atent din tribune derby-ul Dinamo - Craiova 2-1, pot spune răspicat că oltenii au o echipă mai bună, au și jucat fotbal mai mult sâmbătă seara și ar fi trebuit să plece acasă măcar un punct.

Tot la fel de răspicat susțin că roș-albii au meritat să câștige. Cum e posibil?, vă veți întreba.

Păi, e posibil întrucât "câinii" au demonstrat o putere de luptă și un spirit de sacrificiu cum rar mai vezi prin SuperLigă. Și cum atitudinea bate de multe ori aptitudinea, a rezultat o victorie cu accente glorioase, obținută în niște circumstanțe cu totul deosebite.

Iar Kopic nu poate fi străin de schimbarea de mentalitate a bucureștenilor. Criticat în dese rânduri pentru stilul său defensiv, adeseori temător, croatul a izbutit împotriva Universității o capodoperă tactică prin care a anihilat nu doar valoarea superioară a adversarului, ci și condițiile defavorabile de joc, și aici mă refer la eliminările care au obligat-o pe Dinamo să joace o perioadă chiar în dublă inferioritate numerică.

Sincer, nu mă așteptam ca Dinamo să aibă rezultate atât de bune. Jucătorii au caracter, se sacrifică unul pentru celălalt. Jos pălăria! Este în totalitate meritul antrenorului Ciprian Marica

Nota 9: Ioan Ovidiu Sabău & U Cluj. Pentru că au făcut la Buzău încă o demonstrație de forță și au ajuns meritat pe primul loc

Absolut încântător joacă U! După ce au spulberat-o pe Sepsi, 3-0, "'șepcile roșii" s-au impus fără dubii și pe terenul Gloriei, 2-0, iar gluma (bună pentru clujeni) se îngroașă.

Luni seara, Nistor, Chipciu, Thiam și ceilalți elevi ai Moțului au pus stăpânire pe joc din primele minute, apoi au predat o lecție de fotbal la scenă deschisă.

Nici Leverkusen n-a fost băgată în seamă la început, toată lumea spunea că tot Bayern va lua campionatul în Germania... Bine, nu ne gândim neapărat la titlu, însă e bine să ne obișnuim mintea că putem realiza ceva cu adevărat important Alex Chipciu, fundaș U Cluj

Nota 8: Gonçalo Teixeira. Pentru că a marcat golul campionatului

A jucat numai vreo jumătate de oră în Poli Iași - Rapid 1-2, în afara golului n-a mai izbutit ceva notabil, însă golul a fost o bijuterie!

Aripa stângă portugheză a ajuns în Moldova în această vară, gratis, după ce a retrogradat cu "celebra" Länk FC Vilaverdense în liga a treia din țara natală.

Nota 7: Adrian Mihalcea & Unirea Slobozia. Pentru că au făcut încă o victimă ilustră

După 1-0 cu Farul și 2-2 cu FCSB, un alt rezultat mare obținut de nou-promovata ialomițeană, 1-0 la Sf. Gheorghe.

Un succes fără dubii și venit în urma unei evoluții consistente a oaspeților, care continuă să impresioneze prin dăruire și disciplină tactică.

Nota 6: Marius Șumudică. Pentru că a adus Rapidului și doza de șansă care-i lipsea

După cum chiar el a mărturisit, Șumi nu putea schimba prea multe în cele două-trei antrenamente pe care le-a făcut cu Săpunaru și compania înaintea partidei din Copou.

Le-a imprimat rapidiștilor ceva răutate pozitivă în plus, le-a ordonat un presing mai avansat, dar mai ales a venit cu "bulanul" care în câteva situații i-a lipsit lui Lennon.

Mai ales în finalul meciului de la Iași, norocul a îmbrăcat tricoul alb-vișiniu, iar idolul Giuleștiului a avut parte de o revenire cu adevărat fericită.

Giuleștenii ar trebui să-i facă statuie lui Lennon, că l-a adus pe Siegrist! Diferența între Poli și Rapid s-a făcut la portari Florin Prunea, la DigiSport

Nota 5: Liviu Ciobotariu. Pentru că nu reușește să-l încurce pe Petrescu nici când acesta folosește rezervele

Nu știu ce-o visa frumos Ciobi, dar unul dintre coșmarurile lui răspunde la numele de Dan Petrescu. Din opt dueluri directe cu "Bursucul", actualul "principal" al Botoșanilor a pierdut de opt ori! N-a smuls măcar un egal nici atunci când era pe banca unor echipe foarte bune, precum Dinamo, FC Vaslui sau Sepsi.

La fel s-a întâmplat și duminică seara, când CFR a câștigat extrem de lejer, 3-0, deși a fost garnitura secundă. Parcă solidari cu antrenorul lor, total lipsit de inspirație, moldovenii au jucat catastrofal.

Nota 4: Andrei Ivan. Pentru că s-a transformat, pe nesimțite, într-o fantomă

Cu Dinamo, Andrei a fost rezervă și a intrat când Craiova era deja în superioritate numerică, în minutul 71. Cu cele 7 minute de prelungiri și cu prelungirile prelungirilor, a avut cam jumătate de oră la dispoziție să arate ceva.

Ce credeți că a făcut atacantul pe care, în declarații măcar, se bat Rapid și FCSB? Tineți-vă bine: zero goluri, zero pase decisive, zero șuturi pe poartă, zero șuturi la poartă, zero driblinguri, zero dueluri câștigate, zero intercepții, numai cinci mingi atinse, dintre care trei pierdute!

A avut un merit doar în faza în care Homawoo a primit "roșu", dar acolo a acționat mai mult prostia dinamovistului, decât viclenia olteanului. Cine l-a răpit pe Ivan cel din urmă cu doi-trei ani?!

Nota 3: Bernd Storck. Pentru că și-a pus în cap propriii jucători și va sfârși prin a fi sacrificat

Alături de FCSB, formația covăsneană este marea decepție a startului de campionat. De fapt, nu chiar a startului, pentru că primele două etape au însemnat două victorii, 1-0 cu Iașiul și 2-1 la Buzău.

Au urmat două remize, 1-1 cu Dinamo și 2-2 la Rapid, după care, cumva inexplicabil, trei eșecuri la rând, 1-2 cu Craiova, 0-3 cu U Cluj și 0-1 cu Slobozia, toate ca urmare a unor prestații debile!

Apreciat când a "aterizat" în SuperLigă, tehnicianul german pare să fi pierdut sprijinul vestiarului. Iar de aici până la demitere nu mai e decât un pas.

Nota 2. Marcel Bîrsan și arbitrii din camera VAR de la UTA - Farul. Pentru că nici nu văd un penalty limpede, nici nu vor să verifice faza

Gică Hagi exagerează de multe ori, e nesuferit multora prin presiunea pe care o pune pe echipa lui și pe adversari, însă asta nu înseamnă - vorba lui Ștefan "Pinalti" - să nu i se "deie" ce e al lui. Iar luni seara, în minutul 57 al partidei de la Arad, trebuia să primească un 11 metri la procedeul din judo/lupte libere prin care Hrezdac l-a blocat pe Bălașa.

Și dacă Bîrsan n-a văzut, deși pentru asta e pe teren, să vadă, era obligația celor din camera VAR să intervină. Faptul că de acolo nu s-a primit niciun semnal e cu atât mai straniu, cu cât arbitru VAR a fost Cătălin Popa. Același Popa care cu o săptămână înainte dictase tot din camera VAR cele două penalty-uri care au stabilit rezultatul final în Rapid - Dinamo 1-1.

Meritam mai mult de un egal. Am dominat jocul, am avut ocazii, dar din păcate domnul arbitru şi domnii de la VAR nu ştiu ce au făcut. A fost penalty clar la mine, însă cred că Bîrsan a venit cu un obiectiv clar aici! Mihai Bălașa, fundaș Farul

Nota 1: Gigi Becali. Pentru că a pus pe butuci în timp record o campioană

La începutul stagiunii, când am demarat proiectul "Note și anecdote", mi-am propus să scriu cât mai rar despre patroni. Rubrica asta să fie în primul rând despre jucători, antrenori, arbitri și suporteri, că finanțatorii se bagă oricum prea mult în seamă.

De data asta, totuși, nu pot să-l evit pe Gigi, oricât m-aș strădui. Dezastrul generalizat din jocul roș-albaștrilor, dezastru etalat în toată splendoarea pe parcursul tuturor celor 90 de minute ale confruntării pierdute la Sibiu, este consecința logică a deciziilor ilogice luate de Becali. Și a atitudinii sale bezmetice prin care a bulversat tot ce mai rămăsese în regulă la gruparea campioană.

”Nici Charalambou, nici Pintilii nu pot antrena cât poate Gigi distruge!” Vali Moraru, editorialist iAMsport.ro

Episodul retro: Cum Valea Jiului putea deveni Valea Plângerii pentru "viteziștii" lui Emeric Ienei

Așa cum v-am promis, o să alternăm poveștile haioase cu cele tulburi, că sunt și din acestea destule în istoria fotbalului autohton. Iar după amintirea nostimă de la Belgrad cu Halagian și fata lui, evocată săptămâna trecută, acum vă propun un episod ceva mai vechi. Mai exact din iunie 1986.

Steaua tocmai se încoronase regina Europei, în minunata seară andaluză de 7 mai, campionatul intern îl cucerise cu multe etape înainte de terminarea Diviziei A, astfel că elevii lui Ienei și Iordănescu mai aveau numai două obiective în acel final de sezon: să-l facă pe Victor Pițurcă golgheterul țării și să pună mâna și pe Cupa României.

"Regie" în Regie

Înaintea ultimei runde, programată pe 18 iunie, Piți avea 26 de reușite, iar singurul care-l putea întrece era Hagi, care marcase de 25 de ori. Gică, pe atunci la Sportul Studențesc, avea meci mai ușor. Acasă, cu FC Olt. Steaua, în schimb, se deplasa în Bănie, pe terenul a ceea ce mai rămăsese din Craiova Maxima.

Așa cum poate că știți sau vă închipuiți, ambele partide au fost veritabile parodii. "Militarii" le-au cedat punctele oltenilor, care s-au impus cu 5-4, cu condiția ca Pițurcă să înscrie cât mai multe goluri. Atacantul roș-albaștrilor a dat 3, a ajuns la un total de 29, toată lumea se gândea că titlul de golgheter nu-i mai poate scăpa.

Toată lumea, mai puțin cei de la Sportul și cei de la Scornicești, care au pus în scenă un spectacol grotesc. La capătul unui joc halucinant, trupa din Regie a câștigat cu 7-5, iar Hagi a marcat 6 (șase) dintre golurile "studenților", depășindu-l astfel pe Piți (31/29)!

Un prim obiectiv ratat în acea toridă lună iunie a anului 1986. Al doilea, Cupa, trebuia neapărat bifat.

"Viteziștii" erau deja calificați în semifinale, unde urmau să dea piept cu Jiul Petroșani. O echipă modestă, la acel moment, care activa în liga secundă.

În acele vremuri, partidele din Cupa României se disputau în manșă unică, pe teren neutru. Steliștii, însă, au acceptat să joace în Valea Jiului. Asta pentru că nu se temeau de "mineri" - cum să-i bată niște anonimi din "B" pe campioniii Europei? -, dar mai ales întrucât primiseră asigurări din partea șefilor clubului advers și a oficialităților județului Hunedoara că nimeni nu va îndrăzni să-i deranjeze.

Confruntarea de la Petroșani a fost programată pe 21 iunie, la 3 zile după decepția suferită de Pițurcă în duelul său personal cu Hagi. Afectat de deznodământul luptei pentru titlul de golgheter, Piți nici n-a mai vrut să joace cu Jiul! Au făcut-o, în schimb, aproape toți ceilalți mari fotbaliști din Ghencea, în frunte cu il capitano Tudorel Stoica, Bölöni, Lăcătuș, Iovan ori Belodedici.

În tribune, peste 15.000 de spectatori entuziaști. Oamenii știau că favoriții lor n-au nicio șansă să se califice în finală, însă veniseră să se bucure de un show cum foarte rar spre deloc vedeau prin Petroșani.

Și începe semifinala. Pe un teren înmuiat serios de o ploaie torențială căzută cu puține minute înainte de start, gazdele bagă din prima "materiale" de parcă ar fi jucat un derby de promovare cu Aurul Brad, nu un meci cu rezultatul stabilit în birouri.

Până să se dezmeticească bucureștenii, Vancea deschide scorul (10'), finalizând o acțiune începută de antrenorul-jucător Gigi Mulțescu și continuată de Găman. Spectatorilor nu le vine să creadă ochilor, dar aplaudă frenetic.

"Păi, ce faceți?! Așa ne-a fost vorba?!"

Oaspeții turează motoarele, încep să apară ocaziile și în careul Jiului. Rând pe rând, însă, portarul Andrei Toma se opune tuturor șuturilor expediate de Lăcă, Loți, Majearu sau Radu II. Iar când Toma e bătut, se opune transversala, la o "bombă" a lui Bölöni.

Pe contraatac, Lasconi și același Vancea trec pe lângă un 2-0 ireal. De pe banca Stelei încep să se trimită cât mai des priviri întrebătoare către omologii lor de la Jiul: "Păi, ce faceți?! Așa ne-a fost vorba?!".

Arbitrul Nicolae Dinescu fluieră finalul primelor 45 de minute. Pe drumul către vestiare, campionii continentali țipă la adversari că încalcă înțelegerea prealabilă.

Principalul vizat e Mulțescu. Fostul mijlocaș dinamovist intră în cabină și își felicită elevii.

Imediat, își face apariția și președintele grupării din Petroșani, Otto Abraham. Negru de supărare, îl ia și el în primire pe Mulțescu: "Băi Gigi, ai înnebunit?! Tu vrei să mergem toți la pușcărie?!".

Președinte disperat: "Steaua trebuie să câștige, în 90 de minute!"

Antrenorul-jucător încearcă să-i explice că el a dorit să joace pentru spectatori, că nu poate cere propriei formații să se dea la o parte. "Gigi, nu mă interesează ce vrei sau ce poți tu, după pauză trebuie să jucăm în așa fel încât Steaua să câștige! În 90 de minute, altfel tu nu vei fi aici. Probabil că nici eu...", a mai apucat să urle Abraham.

"Dacă așa stă treaba, eu nu mai joc în repriza a doua!", a răspuns Mulțescu, care s-a înlocuit cu Pachițeanu. De asemenea, tot la pauză a fost schimbat cel mai bun fundaș din prima parte, Merlă, deși acesta nu acuzase nicio accidentare.

Și începe mitanul secund. Convinși că "minerii" și-au învățat de astă dată lecția, Lăcătuș & Co. evoluează tot cu frâna de mână trasă. Domină, își crează destule oportunități, dar tratează fazele cu lejeritate, iar golurile nu apar.

Pe câteva contre, tot hunedorenii sunt mai aproape de gol. Președintele Abraham coboară de la tribuna oficială pe marginea gazonului și gesticulează nervos la fiecare duel tranșat de ai lui.

Timpul trece, e deja minutul 80, scorul rămâne 1-0. Exasperat, Abraham mai are puțin și intră pe teren, să provoace el un 11 metri în favoarea Stelei.

Portarul s-a întors cu spatele la penalty

Ca să-și calmeze șeful, Florin Neagu îl controlează la glezne pe Radu II în careu, iar Dinescu pare că abia aștepta momentul și arată punctul cu var. Execută tot Radu II și înscrie fără nicio emoție. La propriu fără emoții, pentru că Toma, în semn de protest, se întorsese cu spatele în clipa în care vârful stelist a șutat!

Urmează faze de "Cascadorii râsului". Amfitrionii le fac culoare oaspeților să înscrie și golul doi, aceștia ratează nonșalant.

Ca să evite circul total, Toma se mulțumește să admire un șut de la distanță al lui Bărbulescu (83'), se face 1-2, Abraham și ceilalți ca el răsuflă ușurați. Misiunea a fost îndeplinită, dar cât chin și câtă jale în Vale!

Semifinalele Cupei României 1985-1986
Jiul - Steaua 1-2 (1-0)
Au marcat: Vancea (10') / Radu II (80'-pen), Bărbulescu (83')
Jiul: A. Toma - V. Popa, Merlă (46' Florescu), Fl. Neagu, B. Popescu - Stana, Găman, Mulțescu (46' Pachițeanu), Dosan - Vancea, Lasconi. Antrenor: Gigi Mulțescu
Steaua: Stângaciu - Iovan, Bumbescu, Belodedici, Bărbulescu - Balint, T. Stoica, Bölöni, Majearu (56' L. Bălan) - Lăcătuș, Radu II. Antrenor: Emeric Ienei

Steaua pierde finala cu Dinamo, Jiul promovează după 8-0 cu Alba Iulia

După câteva zile, cele două echipe au disputat alte partide importante. Pe 25 iunie, "militarii" au fost învinși surprinzător de cei de la Dinamo în finala Cupei României, 0-1, gol marcat de Marian Damaschin.

Iar pe 26 iunie, Jiul s-a impus în restanța cu Unirea Alba Iulia la un scor de maidan, 8-0, care ulterior s-a dovedit decisiv în lupta pentru promovare pe care gruparea din Petroșani o ducea cu Baia Mare.

La sfârșitul acelei ediții de "B", formația pregătită de Mulțescu a terminat la egalitate de puncte, 48, cu maramureșenii, diferența făcându-se la golaveraj.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google