special Noaptea în care Sugar Ray Robinson a visat că-și va ucide adversarul. Cristian Munteanu îți spune povestea unui coșmar care s-a continuat în ringul de box

Copilăria lui Sugar Ray Robinson nu a fost dintre cele mai fericite. Tatăl său, Walker Smith, era un fermier ce producea bumbac, alune și porumb, dar afacerile nu mergeau prea bine. Așa că familia s-a mutat în Detroit, unde se construia la foc automat.

Walker Smith avea două slujbe în încercarea de a-și susține familia, adică soția, Leila Hurst și cei trei copii.

Trebuia să se trezească la șase dimineața și ajungea acasă aproape de miezul nopții. Șase zile pe săptămână. Singura zi în care îl vedeam cu adevărat era duminica... Întotdeauna mi-am dorit să fiu mai mult cu el Sugar Ray Robinson, campion mondial box

Cum tensiunile din mijlocul familiei erau din ce în ce mai mari, cuplul s-a despărțit. Sugar Ray s-a mutat, cu mama sa, în cartierul Harlem din New York. Visa să devină medic, dar, din cauza situației materiale precare, s-a lăsat de liceul în clasa a noua și a mers la o sală de box.

La 14 ani a încercat să intre la primul său turneu, dar limita de vârstă era de 16 ani. Așa că Walker Smith junior a folosit o legitimație a unui alt tânăr boxer, Ray Robinson, care se lăsase de acest sport.

Unul dintre antrenorii prezenți la acel turneu, George Gainford, admirându-i stilul de a boxa, a spus: “Meciurile acestui puști sunt dulci ca zahărul (n.r. - sugar) de privit”. Adio, Walker Smith junior. Bine ai venit, Sugar Ray Robinson.

Doyle: “Dacă pierd lupta asta mă voi retrage”

La ora meciului cu Jimmy Doyle, pe 24 iunie 1947, Ray Robinson era deja un pugilist de calibru mondial. Categoria mijlocie mică, pentru sportivi cu greutatea între 63,5 kg și 66,7 kg, era dominată de “Sugar”.

În luptă erau puse centurile The Ring, NBA și NYSAC. Doyle, challanger-ul, era la începutul carierei. Tânăr, flămând de performanță, curajos, Jimmy vedea meciul ca pe o rampă de lansare. Ray Robinson era omul care putea să piardă ceva. Însă el era boxerul care avea de partea sa talentul, experiența, forța.

Sugar Ray Robinson a fost regele, stăpânul, idolul meu Muhammad Ali, fost campion mondial la box

Nu multă lume știe că Jimmy Doyle nu a intrat în acea luptă perfect sănătos. Cu 15 luni înainte de a parafa înțelegerea care-i oferea o șansă la titlul mondial de la categoria mijlocie mică, Jimmy fusese lovit serios. Artie Lavine îl bătuse zdravăn, iar Doyle se trezise la Spitalul St. Vincent. Nu-și mai amintea că fusese făcut knockout. Avusese o comoție puternică.

Jimmy era complet schimbat când s-a întors acasă, în Los Angeles. Nu mai dansa, nu mai ieșea cu prietenii, nu mai mergea la antrenamente. Mai mult, spunea că nu se va mai urca niciodată în ring. Numai că, după doar nouă luni de la incidentul care-l băgase în spital, i-a revenit pofta de a boxa.

Trebuie să dovedesc că nu am fost rănit... că sunt un bărbat curajos Jimmy Doyle, fost boxer

După cinci meciuri câștigate ușor, se părea că Doyle și-a revenit. Tatăl său, Paul, manager, a reușit să-i aranjeze o luptă cu Ray Robinson, recent campion mondial. Jimmy promisese că aceasta avea să fie ultima sa luptă, dacă pierdea. Visul său era, pe lângă a-i lua centura lui “Sugar”, să-i cumpere o casă mamei sale.

Sugar Ray: “Am visat azi-noapte cum se va termina totul”

Aflat la primul său meci de apărare a centurilor câștigate, Sugar Ray a vrut să se retragă în ziua luptei. Noaptea avusese un coșmar în urma căruia rămăsese profund zdruncinat.

Dimineața, un preot catolic și un pastor au sosit în camera lui de hotel și l-au convins că premoniția lui nu are legătură cu realitatea.

Reticent, Robinson a intrat în ring. Primele runde au fost la discreția sa. A lovit constant, nu foarte puternic, iar Jimmy era depășit de tehnica adversarului său. În cea de-a șasea rundă, Doyle a prins curaj, iar directele sale de dreapta au înclinat balanța în favoarea sa.

M-am trezit cu transpirație rece pe frunte, strigând la Jimmy să se ridice. Ridică-te! Ridică-te! Cred că țipetele mele m-au trezit. Iar imaginea lui Jimmy întins pe podea părea atât de reală încât am avut fiori când m-am trezit. Și nu m-am mai putut culca la loc. Stăteam acolo, în pat... Ray Sugar Robinson, campion mondial de box

Ambii pugiliști s-au ridicat de pe scaunele din colțurile lor neștiind că viața lor se va schimba pentru totdeauna. Era runda a opta când Robinson a simțit că e momentul să fie clar cine va învinge.

Un croșeu de stânga explodează în bărbia lui Jimmy. Acesta cade, inert, la podea. O păpușă azvârlită de soartă. Capul său se lovește de podea cu un zgomot rău prevestitor. În sală se țipă, în parte pentru victoria lui Sugar Ray, în parte la vederea ochilor ficși ai lui Doyle.

Robinson nu execută dansul triumfătorului. Știe că adversarul său este în comă. La vestiar întreabă febril: “Puștiul e pe picioarele lui? Cred că l-am lovit cu un pumn din scurt, nu așa de tare”.

View this post on Instagram

A post shared by Grandmaster Tank ♟️👨‍🔬 (@scienceoverviolence)

Însă Ray Sugar știe că e pe cale să devină realitate coșmarul din noaptea premergătoare meciului. Visase că-l va ucide, în ring, pe Jimmy. Cel din urmă este purtat, din nou, pe o targă de medici, și dus la spitalul din Cleveland. Niciodată nu va mai putea să-i cumpere mamei sale o casă.

Însă Robinson da. Aflând de dorința omului care murise sub pumnii săi, a donat banii necesari mamei lui Doyle pentru a-și achiziționa o locuință.

A doua zi, la anchetă, medicul legist din Cleveland l-a întrebat pe Sugar Ray Robinson dacă a observat faptul că Doyle a avut probleme în timpul luptei. Ray, dându-i cel mai bun răspuns pe care îl putea da un boxer profesionist, i-a spus: “Să-i fac probleme este treaba mea ca boxer și campion”.

Viața lui Sugar Ray Robinson după accident

O perioadă, conform declarațiilor sale, Sugar Ray a lovit cu frică. Nu voia ca niciun adversar de-al lui să-și piardă viața în urma pumnilor primiți.

A trecut la categoria mijlocie, devenind campion mondial și aici. La patru ani de la tragedia cu Jimmy Doyle, Robinson a urcat în ring contra lui Jack LaMotta, legendarul său rival. Era cea de-a șase luptă între cei doi. Meciul a fost supranumit “Masacrul din ziua de Sfântul Valentin”. Cei doi nu s-au iubit niciodată.

A câștigat, în runda a 13-a, Sugar Ray în urma unui knockout tehnic. Era cea de-a cincea victorie, din șase întâlniri, a lui Robinson în fața lui LaMotta.

În 1952, fără a mai avea ceva de demonstrat, Sugar Ray s-a retras din box. Palmaresul său era următorul:

• 131 de victorii
• 3 înfrângeri
• 1 meci egal
• 1 meci fără rezultat

Firea sa artistică l-a îndreptat către o carieră în showbiz. A investit în apartamente. Ambele cariere, acelea de actor și antreprenor, au dat greș. Așa că Robinson a trebuit să se întoarcă, după trei ani, la box.

Conform autobiografiei sale, în anul 1965 era falit. Cheltuise peste 4 milioane de dolari. Considerat de mulți cel mai bun pugilist din istorie, peste Muhammad Ali, Rocky Marciano sau Joe Louis sau Roberto Duran, Ray Sugar Robinson avea să moară la 67 de ani.

O parte din el plecase odată cu Jimmy Doyle.

---

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!