INTERVIU | Vicepreședintele Academiei Române oferă explicația durității sancțiunii din cazul Halep. V. Voicu: "Ăsta se numește doping!"

La o zi după ce Halep a depus apelul la TAS (n.r. – Tribunalul de Arbitraj Sportiv), profesorul Voicu a acordat un interviu, în exclusivitate pentru IAM Sport, în care a oferit posibile explicații pentru severitatea suspendării primită de fostul lider WTA.

Expertul român în toxicologie și farmacologie a refăcut, pas cu pas, procesul prin care Roxadustatul poate amplifica performanțele unui sportiv.

Pentru cei care nu știu cine este generalul maior Victor Voicu, punctăm doar câteva dintre funcții și specializările domniei sale. Dacă le-am scrie pe toate, ar fi aproape la fel de lungi precum interviul.

• Vicepreședinte al Academiei Române
• Președinte al Filialei Bucureşti, Academia de Științe Medicale
• Director Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare București
• Președinte al Comisiei de Toxicologie și Toxicodependență din cadrul Ministerului Sănătății
• Șeful Direcției Medicale din cadrul Ministerul Apărării Naționale
• Șeful Laboratorului de Farmacologie și Toxicologie Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare București

Profesorul Voicu: “Alvarez cred că a devenit faimos”

Bună ziua, domnule general Voicu. Vă mulțumim pentru amabilitatea de a ne oferi un interviu. Aș dori să vă întreb, din postura dvs. de expert toxicolog și farmacolog, cum vă sună afirmația: “În tenis nu ai nevoie de oxigen”. Aparține doctorului Jean-Claude Alvarez, expertul apărării în cazul Halep.

Păi să-și pună mâna la nas și gură, iar așa va vedea dacă are nevoie de oxigen! E puțin ciudată afirmația, dar bănuiesc că e foarte competent și a făcut un fel de glumă. Ea poate fi argumentată, cumva.

Depinde ce vrei să scoți în evidență. Depinde de ce mesaj a vrut să transmită. Dar lucrurile sunt foarte interesante. Sper să le explic cât mai clar.

Deci, dincolo de naivitatea afirmației în sine, se bazează pe ceva.

Da. Funcția musculaturii striate, cea cu care facem sport, este o minune. Și de unde luăm energia pentru sport? Creatorul a găsit o soluție și a fabricat o moleculă macroenergetică, nici măcar nu e foarte complicată.

Se numește adenozin trifosfat (n.r. - ATP). Acesta se găsește în rezervă, în mușchi, se găsește în alte țesuturi și vine din metabolismul principiilor alimentare, adică glucidele/zaharurile, lipidele și proteinele.

S-a constatat că există două tipuri de metabolism la nivelul acestor tipuri de activități, antrenamente, concursuri, etc. Aerobe și anaerobe. Aici începe povestea cu semnfinificația vorbelor lui Alvarez, care, nu știu cât era de cunoscut, dar cred că a devenit faimos prin această afirmație.

Eu cred că în tenis nu ai nevoie de oxigen Jean Claude Alvarez, expert farmacolog și toxicolog

Cel mai probabil a devenit. O să fie o poveste pe care o vom înțelege și noi, cei neinițiați într-ale medicinei?

Eu așa cred. ATP-ul (n.r. - adenozin trifosfat), dacă se epuizează, din cauza, să zicem, efortului excesiv, mușchiul nu se mai relaxează. Se numește rigor această etapă. Rămâne contractat. Însă, poate contrar părerii generale, relaxarea mușchiului necesită energie, nu atât contracția, care e doar un trigger (n.r. - declanșator).

Ca un arc al unei suspensii?

Da, exact. Deci relaxarea e cu energia. Se recaptează calciu din fibra musculară, pentru că a fost activat. S-a eliberat adrenalină. Sunt o serie de factori care pregătesc contracția musculară. Dar apoi trebuie să se relaxeze, pentru că este un ciclu.

Deși metabolismul, în cazul unui efort susținut, crește și de sute de ori, ATP-ul (n.r. - adenozin trifosfat) scade foarte puțin. Asta înseamnă că el se regenerează continuu. Ei, aici, această cale anaerobă, îl susține pe Alvarez. Dar există o nuanță.

• La sportivi se petrece și un alt fenomen interesant, prin care se consumă și din acidul lactic - neoglicogeneza. Se resintetizează glucoza și glicogenul. Și astfel devine și benefic.

Profesorul Voicu: “Asta se numește doping”

Care este aceasta? Are legătură directă cu tenisul sau cu sportul, în general?

Dumneavoastră să-mi spuneți dacă are sau nu. În prima fază, lucru la care probabil s-a referit Alvarez, respirația, deci oxigenul, nu este atât de importantă. Însă, pe măsură ce efortul se prelungește, devine vital.

Valorile cresc exponențial. Dacă atunci când începi să faci efort, aproape că nu respiri, când acesta se petrece pe o perioadă mai îndelungată, deschizi și mai mult gura, încercând să captezi cât mai mult oxigen.

• Conform American Physiological Society, în primele secunde ale unui efort fizic, sprint, de exemplu, se estimează că energia este furnizată astfel:

1. În primele 10 secunde de efort

• Creatin-fosfat (rezerva care formează ATP-ul) – 43%
• Glicoliză – 50%
• Respirația mitocondrială 7%

2. În primele 30 secunde de efort

• Creatin-fosfat (rezerva care formează ATP-ul) – 18%
• Glicoliză – 55%
• Respirația mitocondrială - 27%

3. În primele 45 de secunde de efort

• Creatin-fosfat (rezerva care formează ATP-ul) – 19%
• Glicoliză – 31%
• Respirația mitocondrială - 50%

Probabil Alvarez s-a referit la schimburile de mingi care nu depășesc bariera celor 10 secunde. Dar Simona s-a descurcat întotdeauna mai bine pe măsură ce schimburile durau mai mult de zece mingi. Deci oxigenul adus prin respirație devenea extrem de important. Dar unde și cum intervine roxadustatul?

Vă spun. Să admitem că sportivul, așa cum este normal, e sănătos, are concentrația de hemoglobină, la nivelul hematiei, normal, totul este în regulă. În timpul competițiilor, îi vedem că respiră extrem de greu, din cauza efortului. Apare hipoxia.

• De la hipoxemie (nivel scăzut de oxigen din sânge), se poate ajunge la hipoxie (reducerea nivelului de oxigen din țesuturi), dacă sângele nu transportă suficient oxigen pentru a satisface nevoile organismului

De asta avem nevoie de eritropoietină, produsă de celule specializate din rinichi, ce răspunde la niveluri scăzute de oxigen (hipoxemie), ca să crească și producția de hematii (n.r. – globule roșii).

După ce am analizat toate dovezile, scrise și orale, suntem “comfortably satisfied” în a stabili că jucătoarea a încălcat regulile Anti-Doping fragment din motivarea oficială a Sport Resolutions

Asta înseamnă îmbunătățirea performanței sportive. Ei, fix același lucru face și Roxadustatul, numai că artificial, atunci când îl aduci din afară. Și o face mult mai bine. Iar asta se numește doping. Eritropoietină a fost substanța de bază a dopingului din perioada anilor 1990, 2000, dar acum lucrurile sunt mai subtile.

• În ultima finală câștigată de Halep, cea de la Toronto, jucătoarea noastră a câștigat peste 61% dintre punctele care au durat peste zece schimburi de mingi

De ce e mai bun, pentru doping, Roxadustatul?

În primul rând, are timpul de înjumătățire, din sânge, de 10-15 ore, deci dispare repede. Ce e la fel de important este faptul că, să zicem că vrei să atingi pragul hemoglobinei de 11,5 la suta de mililitri, Roxadustatul trebuie administrat timp de 9 săptămâni. Iar eritropoietină merge mai lent, îi trebuie 19 săptămâni pentru același rezultat.

Deci Roxadustatul e mai eficient și ca medicament și ca doping. Este extrem de greu de depistat la testele anti-doping. Dispare repede, 10-15 ore înjumătățire, apoi alte 10 ore pentru înjumătățirea jumătății... Ajunge la concentrații sub pragul de sensibilitate.

Revenind la timpul de înjumătățire de care vorbeați...

Da, intuiesc ce vreți să mă întrebați. Se poate, știind când ai un meci, control anti-doping, să iei Roxadustat în doze care să permită substanței interzise să fie sub limita de detecție. Răspunsul este da. Așa funcționează micro-dopingul.

Și, în ultimii ani, a devenit extrem de rafinat totul. Uneori, laboratoarele celor care fac astfel de lucruri murdare sunt mai performante decât cele ale celor care ar trebui să-i prindă.

Aici se încheie prima parte a interviului cu vicepreședintele Academiei Române, profesorul Victor Voicu. În a doua parte veți putea citi:

• Ce probleme medicale pot necesita luarea Roxadustatului ca medicament.
• ”În cazuri medicale foarte delicate pentru femei, se poate ajunge la anemie, din cauza pierderii de sânge, unei hemoragii puternice”.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google