exclusiv “Vor să invalideze proba Simonei!” Surse TAS dezvăluie căile de apărare ale sportivei noastre. Detalii de la audieri

Echipa de avocați ai Simonei Halep, în frunte cu Howard Jacobs, plus Jeffrey Benz, membru al panelului de la TAS, a avut mai multe strategii de atacare a deciziei tribunalului independent Sport Resolutions, cel care a hotărât o suspendare de patru ani pentru dopaj în cazul româncei.

Lucru extrem de important, să nu uităm că Simona a avut două suspendări, fiecare de câte patru ani, comasate. Una pentru dopajul cu Roxadustat, iar cealaltă pentru nereguli în Pașaportul Biologic (n.r. – APB = Athlete Biological Passport).

Pe lângă varianta “Teoriei dezvoltată a delegării”, despre care iAMsport.ro a vorbit pe larg, cu surse TAS, a mai existat o altă cale a o absolvi pe Halep de o acuzație. Una care voia ca “proba 48”, luată pe 22 septembrie 2022, să fie invalidată. Aceasta a fost cea care a declanșat problema Pașaportului Biologic pentru Simona.

• Pașaportul Biologic monitorizează o serie de parametri, prin intermediul unui program software dedicat, pentru a detecta indicii de dopaj. El creează intervale de referință individuale pentru fiecare atlet. Fluctuațiile pot indica dopaj/utilizarea de metode interzise. Markerii biologici ai substanțelor și metodelor de dopaj rămân detectabile în organism mai mult timp decât substanțele în sine. Un profil atipic ajunge la comisia de experți care decide dacă este sau nu un indiciu de dopaj

Surse TAS: Vor să distrugă credibilitatea “Probei 48”

Avocații Simonei știau că, pe lângă faptul că trebuiau să-i micșoreze suspendarea sportivei noastre, era nevoie de o apărare și împotriva apelului depus de ITIA (n.r. - Agenția Internațională de Integritate în tenis), care dorea o majorare a pedepsei, de la patru la șase ani.

Așa că, în cazul probei de urină, unde s-a descoperit Roxadustat, au marșat pe ideea de contaminare a suplimentului Keto MCT. Strategie, coroborată cu declarația lui Patrick Mouratoglou de la TAS, menită să-i micșoreze suspendarea sportivei noastre. De la patru la doi ani.

În cazul Pașaportului Biologic se pare că au vrut să distrugă credibilitatea “probei 48”, cea care a născut suspiciuni. Experta Laura Garvican-Lewis a concluzionat că “scenariul de dopaj este vizibil de manipulare a sângelui în jurul competiției”.

Pentru a lămuri aceste noi informații, iAMsport.ro a stat de vorbă, în exclusivitate, cu surse TAS (n.r. - Tribunalul de Arbitraj sportiv).

“Se leagă de proba de sânge luată pe 22 septembrie 2022, proba 48. În lanțul de custodie caută ei probleme. Pentru că probele de sânge au reglementări stricte de transport. În funcție de tipul de analize care se vor face, ea se transportă într-un anumit interval de timp. De la 36-48 de ore până la 100 de ore. Dar aceste ore sunt raportare la un scor de stabilitate al sângelui. Care, la rândul lui, depinde de temperatura care este în lada frigorifică în care este transportată proba.

Când se pleacă cu probele recoltate trebuie să se știe cât se face până la laborator și care este temperatura optimă din lada frigorifică. Dacă temperatura crește, atunci proba trebuie să ajungă cât mai repede la laborator”, au dezvăluit sursele iAMsport.ro.

Laboratorul care a analizat proba de sânge a Simonei este cel din București, acreditat WADA (n.r. - Agenția Mondială Anti-Doping)!

Conform surselor TAS, este extrem de simplu de verificat dacă o probă care ajunge să fie verificată are un scor de stabilitate optim al sângelui.

SURSE TAS: “Ofițerul de control doping, cel care recoltează probele, știe cât face de la locul recoltării până la laborator. Iar lada frigorifică are un termometru, cu un USB, care măsoară constant temperatura.Așa se păstrează stocate toate datele.

Așa că, atunci când se depozitează probele în laborator, specialiștii de acolo au toate informațiile despre acestea. Se descarcă și graficul de temperatură din lada frigorifică. Dacă au fost fluctuații, laboratorul le va ști.

Un laborator acreditat WADA, dacă primește o probă distrusă, alterată, neconformă, de ce credeți că s-ar apuca s-o mai analizeze? Ar solicita autorității de testatare, adică ITIA (n.r. – Agenția pentru Integritate în Tenis), să ia decizia dacă să se anuleze sau nu proba. Și probele au fost analizate. Dacă proba e degradată, nu are rost să o mai iei în calcul”.

Așa a scăpat Veronica Campbell-Brown

Însă, în cazuri rare, laboratorul este cel care poate face greșeli. Așa s-a întâmplat în 2014, atunci când Veronica Campbell-Brown a câștigat apelul de la TAS. Cine îi era avocat? Ați ghicit, Howard Jacobs. Cel care acum face parte din echipa Simonei.

Veronica Campbell-Brown era una dintre cele mai bune atlete ale lumii. Câștigătoare a trei medalii olimpice de aur, 2 de argint și două de bronz, jamaicana fusese prinsă că lua diuretic HCT.

Substanța pe care acest medicament o conținea, Lasix, nu este neapărat un drog care îmbunătățește performanțele, ci mai degrabă face extrem de dificilă detectarea unor substanțe interzise din sânge. Atleta a declarat că Lasix îi intrase în sistem dintr-o cremă pe care o folosise ca să-și trateze o rană la picior.

Apărarea, condusă de Howard Jacobs a mers pe discreditarea probei. Și a reușit. Autoritățile din Jamaica nu au respectat regulile internaționale din lanțul de custodie al unei probe.

Printre greșelile enumerate în cazul lui Campbell-Brown se numără:

• proba nu a fost sigilată într-un recipient special pentru colectarea parțială
• proba parțială a fost lăsată într-un recipient nesigilat, cu un capac care conținea un mic gură de scurgere
• proba a rămas în posesia atletului, nu a echipei de control doping
• când Campbell-Brown a fost pregătită să dea o altă probă, i s-a spus să folosească același recipient, în loc de unul nou
• ofițerul de control antidoping nu a înregistrat nicio informație despre proba parțială în formularul de control d

SURSE TAS: “Greșeli se pot face. Nu ca în cazul atletei din Jamaica, dar se mai pot produce, chiar dacă în Europa sunt oameni mai atenți cu probele. Îmi vine greu să cred că proba Simonei a stat afară, mai mult decât trebuia, din containerul unde trebuia să fie depozitată. Sau că gradele acestuia erau greșite. O asemenea eroare ar aduce mari prejudicii imaginii laboratorului, ITIA și WADA. Însă, pe de altă parte, o eroare umană nu poate fi niciodată exclusă”

În scenariul în care apărarea Simonei Halep ar putea face ca membri panelului de arbitri, format din Jeffrey Benz, Ulrich Haas și Annabelle Bennett, să aibă îndoieli asupra “probei 48”, mai rămâne un obstacol.

Iar acesta singur, dacă nu este combătut cu probe serioase, îi poate menține suspendarea de patru ani sportivei noastre.

SURSE TAS: “Pot induce un dubiu, dacă echipa are probe foarte solide care să susțină ipoteza unei probe alterate, neconforme. Însă rămâne proba analitică, adică cea din urină, prin care s-a demonstrat că există dopaj cu Roxadustat. Iar acolo pedeapsa este tot de patru ani. Dacă pică acuzația pe ABP-ul (n.r. – Athlete Biological Passport), tot trebuie să facă dovada unei neglijențe semnificative în cazul ingerării unui produs contaminat ca să-i scadă suspendarea”.

Având în vedere că acum știm că proba de sânge a fost oarecum maltratată, luată la 5 și jumătate dimineața, trebuia să fie în trei ore la nu știu ce laborator, la minus trei grade, aia nu ar trebui să fie admisă niciunde Ion Țiriac

---

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.