"Lucescu și Man, poveste în Timp și Spațiu". Marius Mitran face o reverență în fața inegalabilului tehnician și a celui mai bun fotbalist în partida din Kosovo
Galerie foto (1 fotografii): "Lucescu și Man, poveste în Timp și Spațiu". Marius Mitran face o reverență în fața inegalabilului tehnician și a celui mai bun fotbalist în partida din Kosovo
Marius Mitran | Publicat: 07.09.2024 00:07 | Actualizat: 07.09.2024 00:31
“Simt că am fost permanent aici, că nu am plecat niciodată de pe banca echipei naționale”. Cu o zi înaintea meciului de la Priștina și la 38 de ani de la înlăturarea sa de acolo, Mircea Lucescu trăia această senzație de învingător al Timpului, ceea ce pentru un luptător prin excelență înseamnă mai mult decât o relație specială cu țara lui.
Pentru că România e Lucescu, în această jumătate de veac, așa cum e Hagi, Nadia sau Ilie Năstase. Cu sentimentul său de acută continuitate și cu cel de încredere transplantate direct în “inima unei generații de suflet” și care avea mare nevoie de ele, ca să le adauge entuziasmului de la Euro, de astă vară, Mircea Lucescu a dovedit că stăpânește Timpul.
În fața celor din Kosovo, în primul meci de peste acest arc uriaș, trebuia ca băieții lui să demonstreze că ei pot stăpâni, la rândul lor, spațiul. Jocul, terenul și, mai ales, adversarul. Iar începutul de meci avea să le dea dreptate.
Calmi, lucizi și preluând de la antrenorul lor o anumită filosofie de joc, Drăgușin, Stanciu și Răzvan Marin, pe axa centrală, Dennis Man, în dreapta, și Mihăilă, în stânga, ajutați de Rațiu și Bancu, au dat drumul la meci, promițând să reziste asaltului celor din Kosovo.
Niță, în poartă, Burcă în fața lui, Marius Marin, singur la “închidere”, Drăguș, la fel, singur. Dar ca vârf, desigur. Nimic nou, totul la siguranță. Însă nu a fost ușor!
Semn că nici în Liga Națiunilor nu mai există războaie ori mize mici. În orice caz, nu acolo unde e Mircea Lucescu. Nu atunci când în față e o Cupă Mondială!
Acel Mondial pe care foarte tânărului selecționer Mircea Lucescu i l-a interzis, în octombrie 1985, Irlanda de Nord. Acel Mondial sau altul. Acel Mircea Lucescu sau altul? Răspunsul a venit de la această generație a marilor așteptări.
Dacă permiteți, “The great expectations”. Atunci, în '86, ar fi trebuit să urmeze Mexicul. Acum, în zare, e același Mexic. Plus Statele Unite și Canada. 2026. Spațiul lui Man, man...
Dar până acolo a intervenit ideea de joc. Noi în acest 4-1-4-1 mai ofertant în debut de partidă decât oricare alt sistem. Sigur, nu mai sunt Hagi sau Boloni, nici Cămătaru sau Geolgău, ca pe vremuri, nici Balaci, ca atunci, la Berna, la debutul lui Lucescu.
Altă facere a lumii
Dar e Mircea Lucescu! Nu poți privi meciul fără să te gândești, automat, la el. Și atunci Man preia clasa celor de acum trei, patru decenii și înscrie, ca Gică Hagi, în poarta Irlandei de Nord, în '84. Primul gol la națională pentru Gică. Un alt început. E minutul 40 la Priștina și avem 1-0! Altă facere a lumii.
Mai trec trei minute și același cuplu “parmalat” face încă o fază de kinogramă, Dennis întoarce pentru Valentin și fostul craiovean țintește bara din stânga lui Muric.
La pauză, vorba de pe vremuri a lui nea Vanea Chirilă, toată România de acasă e în balcoane...
Repriza secundă începe cu penalty-ul obținut de același briliantissim pe nume Man. Și transformat de Răzvan Marin. Apoi golul simplu al lui Drăguș. 3-0, end of story?
Nu, la Priștina a fost abia începutul unei frumoase prietenii între un uriaș antrenor și spațiile pe care urmează să le ocupe în istorie, cei mai noi copii ai lui. Să credem că așa va fi!
Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
