Sepsi și CFR – foarte bune, Farul – bun, FCSB - deplorabil

Jocurile s-au înlănțuit unul după altul, putând fi socotite un adevărat examen internațional pentru fotbalul românesc și cele patru echipe care ne-au reprezentat în Conference League. Iar acum, la spartul târgului dacă vreți, cred că se impun câteva concluzii. Să le luăm pe rând.

Meciul lui Alibec (Urartu – Farul 2-3)

Farul a întâlnit campioana Armeniei, într-un meci cu două fețe distincte. A fost mai întâi prima repriză, cu Farul de nerecunoscut, echipa lui Hagi făcând cea mai slabă repriză din câte se puteau face. Pe un teren prost Urartu s-a simțit efectiv ca la ea acasă, dominând foarte clar primele 30 de minute. Jucând fotbal. Apoi jocul s-a mai echilibrat, pe măsură ce gazdele pierdeau din prospețimea fizică. Alibec și mai ales Rivaldino au scăpat ocazii mari, dar până la urmă tot armenii au marcat, imediat după pauză și s-a făcut 2-0.

Hagi a regândit însă bine jocul la vestiare, l-a avansat pe Nedelcu între fundașii adverși la finalizare, l-a trecut pe Artean la mijloc și pe Mazilu pe dreapta, iar spațiile au început să apară. A profitat Alibec, care până la urmă a tras întreaga echipă după el. A fost mai întâi golul lui Nedelcu după cornerul executat de Alibec, apoi Denis a scăpat spre poartă după o pasă minunată a lui Mazilu și a marcat pentru egalare. L-am remarcat și pe arbitrul galez, care nu s-a lăsat intimidat de plonjoanele jucătorilor armeni. În final a venit și al doilea gol al lui Alibec, șut imparabil din careu, după o preluare de mare maestru.

Putea fi chiar 4-2 dacă Artean n-ar fi ratat o ocazie uriașă, dar chiar și așa campioana noastră trece în turul următor cu două victorii, ca și cu speranța că viitoarele meciuri vor fi mai aproape de cea de-a doua repriză de la Erevan.

Revelația Sepsi (Sepsi Sf. Gheorghe – CSKA Sofia 4-0)

La Sfântu Gheorghe se petrece un adevărat fenomen în acest an. Dintr-o echipă modestă, având cel mult speranța supraviețuirii, Sepsi s-a transformat în numai un an, un an jumătate, într-o formație performantă, cucerind trofee interne și intrând acum pe ușa din față a fotbalului internațional. Meritele sunt ale patronului Laszlo Dioszegi, a subvenției primite regulat din Ungaria, dar mai ales ale jucătorilor și ale antrenorilor. Și nu în cele din urmă ale publicului entuziast care umple tribunele micuțului stadion din Sf. Gheorghe. Într-un meci în care s-a văzut că bulgarii veniseră hotărâți să se bată și să se califice, Sepsi a evoluat calculat la început, un joc bine gândit de antrenorul Liviu Ciubotariu, dar s-a dezlănțuit în cea de-a doua parte, marcând până la un 4-0 zdrobitor. Chiar dacă n-a înscris, Marius Ștefănescu a fost omul partidei, notat cu 10 în ziarul de specialitate, la fel ca și antrenorul său, de altfel.

Ce trebuie să remarc în primul rând este că azi Sepsi este o echipă bine așezată, tactic impecabil, în care fiecare jucător face doar ce știe că face bine, simplu și eficace. Cum spuneam într-un precedent articol, anul acesta toate celelalte echipe din campionat trebuie să ia foarte serios un meci cu Sepsi Sf. Gheorghe, care se anunță a fi, încă de acum, una dintre revelațiile sezonului.

Ghinionul clujenilor (Adana Spor – CFR Cluj 2-1)

Într-o atmosferă infernală, CFR a avut o sarcină aproape imposibilă la Adana, în fața uneia dintre echipele tari ale Turciei. Meciul a fost aspru, de mare intensitate, într-o adversitate la care cu greu ar fi putut rezista o altă formație românească a momentului. Clujenii însă au rezistat, s-au apărat foarte atent, cu marcaj strâns la jucătorii adverși, dar pe final au ratat șansa unei calificări pe care cred că ar fi meritat-o.

În fapt, ce a făcut Andrea Mardolini la Cluj, în mai puțin de o lună de zile, ține de miracol. Din jucători abia aduși italianul a făcut o echipă adevărată, bine așezată, capabilă să joace de la egal la egal cu oricine. CFR chiar impresionează, jucătorii par foarte bine pregătiți, iar echipa se anunță una dintre favoritele la titlul de campioană anul acesta, dacă nu chiar principala favorită, după jocul pe care l-a arătat la Adana. Îmi place foarte mult albanezul Arlin Ajeti, stâlpul apărării, îmi plac Mogoș, Kresic, Mohar și Bîrligea, dar și portarul Răzvan Sava, foarte sigur între buturi.

Sigur, rezultatul ne-a dezamăgit, Adana a înscris în inferioritate numerică, practic la ultima fază înaintea prelungilor, a fost un gol foarte norocos pentru gazde, dar prestația CFR-ului rămâne și ea ne-a arătat o foarte puternică echipă românească, eliminată doar accidental, aș zice pe nedrept, din cupele europene.

Cu Becali la butoane (FCSB – CSKA 1948 Sofia 3-2)

Un meci straniu pe „Arcul de Triumf”, cu tribune goale. Dezolant. De asemenea dezolantă a fost și prestația echipei lui Gigi Becali, observați că nu ne mai încurcăm cu stafiile care sunt Caralambous sau Pintilii. Fiindcă Gigi e cel care face și desface, sau mai exact mereu desface ceea ce ceilalți încearcă să construiască. La fel s-au petrecut lucrurile și în meciul cu cealaltă CSKA din Sofia, atunci când, în a doua repriză, după schimbările dictate la telefon, FCSB n-a mai jucat absolut nimic, fiind destul de aproape de catastrofă.

În cele din urmă bucureștenii au câștigat (două goluri Djokovici) și s-au calificat, dar a fost mai mult o victorie a individualităților, decât a echipei. După cum arată și în acest campionat, supusă permanent toanelor unui analfabet al fotbalului, FCSB va mai rata în mod sigur încă un campionat, iar titlul mult râvnit va veni probabil la sfântu’ așteaptă! Păcat de talentul irosit al unor jucători ca Olaru, Coman sau Oct. Popescu.

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!