Povestea de Vineri #5 / Blat odios Craiova - Dinamo: "Pe culmile nerușinării!". Interesele de moment au eclipsat rivalitatea: "În loc de aplauze, s-a auzit un imens foșnet de bani negri, a mirosit a șmecherie măruntă și degradantă!"

Ura de moarte dintre cele două grupări își are rădăcinile în vara lui 1973. Atunci, bucureștenii i-au deposedat pe olteni de un titlu de campioană în chiar ultima etapă, la golaveraj, după un 4-0 cu cântec în fața lui CFR Cluj.

În ciuda dușmăniei, însă, au existat episoade în care Universitatea și Dinamo au dat-o pace. Unul dintre acestea s-a petrecut pe 8 iunie 1977, în etapa cu numărul 30 a Diviziei A.

Cu 5 meciuri înaintea acelui final de sezon, Dinamo și Steaua ocupau primele două poziții în clasament, cu câte 41 de puncte, în vreme ce Universitatea era pe 3, cu 35 de puncte, fără nicio șansă reală la campionat.

Știința fusese în cărți până la un moment dat, dar o serie de rezultate ciudate, plus o înfrângere provocată de arbitri la un derby în Ghencea, 2-3, i-au scos în decor pe juveți.

Argeșul a jucat tot pentru Dinamo

Așadar, pe 8 iunie '77, erau programate două partide de foc, Universitatea - Dinamo și FC Argeș - Steaua. Pentru elevii lui Ion Nunweiller, era ultimul joc dificil din acel campionat, așa că și-au luat toate măsurile de siguranță să nu piardă.

Ei mizau și pe ajutorul "satelitului" neoficial din Trivale, ajutor care a și venit, Dobrin, Radu II și compania impunându-se cu 2-1 în fața "militarilor".

În acest context, pe un "Central" sufocat de oameni, peste 40.000 de suporteri luând loc în tribune, alb-albaștrii și roș-albii au pus-o de-un meci de salon. S-a terminat 1-1, toată lumea mulțumită, mai ales că golul oaspeților fusese marcat de Dudu Georgescu, aflat într-o cursă nebună pentru cucerirea celei de a doua Ghete de Aur.

U Craiova - Dinamo 1-1 (0-1)
Au marcat: Beldeanu (47') / D. Georgescu (13')
U Craiova: Silviu Lung - Nicolae Negrilă, Nicolae Tilihoi, Costică Ștefănescu, Petre Purima - Aurel Beldeanu, Costică Donose, Ilie Balaci - Zoltan Crișan, Rodion Cămătaru (46' Sorin Cârțu), Dumitru Marcu. Antrenor: Constantin Teașcă
Dinamo: Constantin Ștefan - Florin Cheran, Vasile Dobrău, Alexandru Sătmăreanu, Gabriel Sandu - Marin Ion, Cornel Dinu, Alexandru Custov - Alexandru Moldovan, Dudu Georgescu, Ion Moldovan (57' Cristian Vrânceanu). Antrenor: Ion Nunweiller
Arbitru: Ioan Igna (Arad). Stadion: Central (Craiova). Spectatori: 40.000

Dacă în "Sportul" Eftimie Ionescu n-a îndrăznit să scrie nimic despre aranjamentul la care a asistat, titlul cronicii fiind banalul "Rezultat echitabil în derby-ul etapei", Adrian Păunescu a pus la zid echipa gazdă în "Săptămâna". Sub titlul "Pe culmile nerușinării", marele poet, altfel un fan declarat al Științei, scria în ediția din 10 iunie:

"Doar Cămătaru părea nevinovat. Părea, pentru că este un jucător atât de prost, încât el nu avea de ce să mai facă pe prostul!"

# "Nu m-am mai dus la Craiova să văd Universitatea - Dinamo pentru că parcă presimțeam ceva. Presimțeam trucul. Presimțeam că, în lupta din teren, Craiova se va angaja mult mai puțin decât în lupta invizibilă cu Steaua. Cedând un punct acasă adversarilor de miercuri, oltenii au înclinat mult șansele de a câștiga titlul către Dinamo, comițând, pentru a nu știu câta oară în acest campionat, un fapt imoral, care merită sancționat!"

# "Jocul Universității cu Dinamo m-a scârbit, m-a îndurerat și m-a ajutat să-mi cicatrizez definitiv rana iubirii pentru această echipă. Nu merită dragoste, nu merită interes. Este o grupare de pehlivani, de indivizi care joacă extraordinar atunci când vor, dar în rest fac comerț cu aparenta lor cădere de formă"

# "Rușine! Jenă! Dar cui spun eu toate astea? Unui campionat în care nenumărare jocuri nu sunt curate. Unui campionat în care, în loc de aplauze, se aude un imens foșnet, ca un difuzor dat la maximum, un imens foșnet de bani negri! Miroase a șmecherie măruntă și degradantă!"

Ar fi fost cu mult mai bine dacă Dinamo București ar fi rămas o echipă de cartier și nu reprezentanta în fotbal tocmai a oamenilor care ar trebui să asigure ordinea și respectare legii! Adrian Păunescu

# "Partida din Bănie a fost o parodie, o impietate și o sfidare la adresa sportului. O să-mi spună cineva că una este UTA și alta-i Dinamo, că într-un fel joci la Turnu Severin în fața echipei arădene și altfel la Craiova cu ocupanta primului loc. Mofturi și minciuni! Dacă Universitatea ar fi jucat măcar un sfert de oră jocul pe care-l știe și pe care-l joacă atunci când vrea, Dinamo ar fi fost spulberată"

# "Universitatea nu a vrut să joace. A mers încetinel pe teren, unde doar Cămătaru părea nevinovat. Părea, pentru că este un jucător atât de prost, încât el nu avea de ce să mai facă pe prostul!"

# "Ceilalți toți se jucau de-a jocul. Lider al acestei parodii a fost din nou Beldeanu, urmat de această dată îndeaproape de noul căpitan al echipei, Costică Ștefănescu, de fostul căpitan Ilie Balaci și de mai proaspătul Tilihoi, care numai că nu i-a spus lui Dudu Georgescu pe unde să înscrie când l-a lăsat liber să dea gol"

Păunescu era "frate" cu Teașcă

Reacția vehementă a lui Adrian Păunescu trebuie pusă și pe seama prieteniei acestuia cu antrenorul principal al juveților, Constantin Teașcă. "Micul Napoleon" intrase deja în conflict cu toate vedetele pe care le avea la dispoziție, în frunte cu Balaci și Beldeanu, pe care le acuzase că-l vând ori de câte ori au ocazia.

Beldeanu? Fumează ca un turc, bea ca un urs la circ lapte și practică jocuri de noroc pe bani, ca un ratat în viață! E zilnic clientul restaurantelor și incită jucătorii să se revolte Constantin Teașcă, în cartea "Păpușarii", apărută în 1983

Cum el fusese cel care insistase ca Teașcă să preia Universitatea, în vara lui 1976, Păunescu a mers pe mâna "Piticului" până în pânzele albe.

Au pierdut, în cele din urmă, amândoi, întrucât șefii clubului și cei ai județului au decis să păstreze starurile din lot și să-l demită pe tehnician chiar înaintea finalei de Cupă cu Steaua.

CV Constantin Teașcă
# S-a născut pe 25 septembrie 1922, la Giurgiu
# A evoluat, ca mijlocaș, la Acvila Giurgiu (1940-1946) și la Concordia Ploiești ('46-'50)
# Ca antrenor, a pregătit formațiile: România (juniori), Dinamo București (juniori), Dinamo Bacău (două mandate), Dinamo Obor/Victoria București (două mandate), Dinamo București, România (seniori, două mandate), CSMS Iași, U Cluj, FC Argeș, Fenerbahçe Istanbul, Dunărea Galați, Steaua București, Șoimii Sibiu, U Craiova (două mandate), Steagul Roșu Brașov, FC Bihor Oradea, Montana Sinaia, Drobeta Turnu Severin
# A decedat pe 30 iulie 1996, la București

Oltenii au luat Cupa, Dinamo a pus mâna pe titlu și pe "Gheată"

După respectivul blat din 8 iunie, Craiova și Dinamo și-au văzut de interesele proprii.

Alb-albaștrii au abandonat complet lupta în Divizia A și s-au concentrat pe Cupa României.

După 1-0 cu Corvinul, 3-0 cu Jiul, 5-0 cu UTA și 1-0 cu Rapid, trupa din Bănie s-a răzbunat în finală pe Steaua pentru furtul din campionat, 2-1, și a cucerit prima Cupă din istoria sa.

Finala Cupei României, 3 iulie 1977
U Craiova - Steaua 2-1 (0-0)
Au marcat: Balaci (50'), Cârțu (64') / Fl. Marin (78')
U Craiova: Gabriel Boldici - Cornel Berneanu, Nicolae Tilihoi, Costică Ștefănescu, Petre Purima - Aurel Beldeanu, Costică Donose, Ilie Balaci - Zoltan Crișan (85' Nicolae Negrilă), Sorin Cârțu, Dumitru Marcu (46' Rodion Cămătaru). Antrenor: Constantin Deliu
Steaua: Dumitru Moraru - Teodor Anghelini, Fl. Marin, Ștefan Sameş, Iosif Vigu - Ion Ion, Ion Dumitru (59' Vasile Aelenei), Anghel Iordănescu - Radu Troi (72' Gabriel Zahiu), Viorel Năstase, Constantin Zamfir. Antrenor: Emeric Ienei
Cartonaș roșu: Sameș (70')
Arbitru: Ioan Igna (Arad). Stadion: Republicii (București). Spectatori: 35.000

Cinci i-au trebuit, cinci a dat

La rândul lor, dinamoviștii au rezolvat rapid problema titlului și s-au putut concentra pe încercarea lui Dudu de a doborî recordul european de goluri marcate.

Astfel, înaintea ultimei runde, cu FCM Reșița (5-0), "câinii" erau deja campioni, iar Georgescu, cu 42 de goluri, câștigase a doua "Gheată de Aur", după cea din 1975.

Numai că vârful roș-albilor voia să-i ia locul lui Héctor Yazalde (Sporting Lisabona) în topul celor mai buni marcatori continentali într-un sigur sezon, argentinianul înscriind de 46 de ori în '73-'74.

Dudu avea nevoie de minimum 5 reușite în poarta bănățenilor. Și, ca prin minune, exact atâtea a dat!

Balaci: "Da, am vândut meciuri! La un singur blat luam bani de-o mașină"

Teașcă a fost sacrificat întrucât a dezvăluit o parte dintre practicile fotbaliștilor săi, însă după ani mulți au admis că blaturile erau o practică des întâlnită în anii '70-'80.

Cea mai autorizată voce care a recunoscut că a cedat anumite partide în schimbul avantajelor financiare a fost Ilie Balaci.

Într-o intervenție la GSP TV, de acum 16 ani, "Minunea Blondă" a dezvăluit:

# "Craiova a fost singura echipă din istorie care a câştigat campionate vânzând meciuri. De ce să-mi fie ruşine? Așa s-a întâmplat. La un moment dat, am trimis-o chiar pe soacră-mea să ia o plasă de bani de la cineva care voia să cumpere un meci. O partidă era plătită în funcţie de importanţa ei. Uneori, la un blat luam mai mult decât o maşină! În mod normal, noi aveam prime de 800 de lei la victorie. Iar bonusul pentru câștigarea Cupei României era de 3.000 de lei. Când ți se ofereau 50.000-60.000 la un singur joc, cum să refuzi?!"

Beldeanu: "Toți trânteam, eram pe găști. Însă Teașcă nu avea dreptul să ne acuze, era o hahaleră, un parșiv!"

La rândul său, Aurică Beldeanu a vorbit și el deschis despre blaturile Științei, în cartea "Frumoșii nebuni ai Craiovei Maxima", scrisă de jurnalistul Ion Jianu:

# "Da, am vândut meciuri. Dar nu numai eu, toți din generația aia au făcut-o! Eram pe găști, fiecare trântea meciuri cu cineva. Totuși, nimeni nu se supăra. Cum regizam asemenea prestații? Dădeam, «din greșeală», pase la adversari, ne lăsam driblați, mimam jocul. Îmi aduc aminte că-i dădeam pase lui Marcu numai în... aut! Însă Teașcă nu avea niciun drept să ne acuze, el a fost toată viața un parșiv, un trișor, o hahaleră"

"Maxima" îi este datoare

Chiar dacă a plecat din Bănie cu scandal, Teașcă a lăsat în urma sa multe lucruri bune. De altfel, există destui oameni de fotbal care-l consideră creatorul Craiovei Maxima, întrucât el a debutat/promovat o parte dintre titularii ce au scris istorie la începutul anilor '80: Tilihoi, Ungureanu, Țicleanu, Irimescu, Cârțu, Geolgău.

După câteva sezoane de rodaj, Universitatea a atins apogeul în perioada 1980-1983, în care a cucerit două titluri, două Cupe ale României, iar în Europa a fost prima formație care a atins pragul semifinalelor (Cupa UEFA '83), când a fost eliminată de Benfica Lisabona fără să piardă vreun joc (1-1, 0-0).

Pentru Teașcă, jucătorii erau un fel de sclavi. Când câștigam, se împăuna că e meritul lui. Când pierdeam, era vina noastră, că l-am vândut! Avea mare priză la prim-secretari, la ziariștii cu influență, de asta a avut o imagine atât de bună Nicolae Tilihoi, în cartea "Frumoșii nebuni ai Craiovei Maxima"

---

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!