UPDATE | Cluburile din SuperLigă se opun noilor modificări din ”Legea Dragomir”: ”Nu am fost consultați”

Noile prevederi vizează atât comportamentul suporterilor, cât și responsabilitățile cluburilor organizatoare. Proiectul a trecut de Senat cu 64 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și două abțineri, însă forma finală va fi decisă de Camera Deputaților, care este for decizional.

Regulile pentru meciuri devin mult mai stricte: stadioanele trebuie să aibă supraveghere video completă, amenzile pentru suporteri cresc semnificativ, iar materialele pirotehnice sunt interzise în timpul jocului (permise doar înainte/după, prin firme autorizate).

În plus, consumul de alcool este sever limitat: doar băuturi slab alcoolizate, consumate în zone speciale, fără acces cu ele în tribune, iar vânzarea este controlată și monitorizată.

Farul, Craiova, U Cluj și Dinamo fac front comun

Oficialii celor de la Farul și Universitatea Craiova consideră că măsurile sunt menite să îndepărteze suporterii de pe stadioane. În același timp, acestea reclamă faptul că nu au fost chemate la consultări pentru a se găsi cea mai bună soluție pentru viitor.

”Farul Constanța a urmărit cu deosebit interes modificarea Legii 4, prin care ar trebui ca fiecare eveniment sportiv să se transforme într-un moment pe care fiecare suporter să îl aștepte cu și mai mult interes. Un eveniment prin care fotbalul românesc să se alinieze și din acest punct de vedere modului de desfășurare a competițiilor sportive pe marile stadioane ale lumii.

Am constatat, din păcate, că forma finală a acestei legi, votată deja în Senatul României, nu aduce sub nicio formă beneficii, ci doar alte constrângeri, menite să adâncească și mai mult, prin modul de implementare, prăpastia față de legile din țările cu cele mai puternice campionate din Europa.

De asemenea, am aflat despre Lege 89/2026 după votarea și prezentarea acesteia în media, nefiind niciun moment consultați în acest sens, în condițiile în care suntem direct implicați în privința modului în care ea ar urma să fie aplicată !

Într-un moment în care cu toții știm că problemele din sportul românesc sunt acute și diverse, considerăm că un dialog în acest sens, în care să putem veni cu sugestii din "teren" ar fi fost util pentru toate părțile implicate.

Farul Constanța a fost, este și va fi mereu al suporterilor, pentru că aceștia fac parte din identitatea clubului, iar fără pasiunea, energia și implicarea lor sportul nu poate exista.

Transmitem și pe această cale că Farul Constanța nu va tolera niciun moment orice act care să contravină regulamentelor de organizare și desfășurare a fiecărui eveniment, dar în același timp va susține mereu libertatea suporterilor de a-și manifesta atașamentul față de echipa favorită într-un cadru responsabil și civilizat.

Fenomenul fotbalistic își pierde sensul fără tribune pline și fără vocea celor care dau viață stadionului.

Tocmai de aceea, vom fi alături de comunitatea noastră de suporteri și vom susține dialogul pentru găsirea unor soluții echilibrate, care să protejeze atât siguranța, cât și spiritul autentic al fotbalului”, a fost mesajul Farului Constanța.

Comunicatul Universității Craiova

”Universitatea Craiova își exprimă dezacordul ferm față de modificările recente aduse Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, în forma rezultată în urma votului din Senat asupra propunerii legislative L89/2026.

Clubul consideră că acest proiect legislativ a fost elaborat în absența unui dialog real, transparent și structurat cu actorii direct implicați în organizarea competițiilor sportive, cluburile și suporterii. Afirmațiile potrivit cărora textul de lege ar fi susținut unanim de către aceste entități nu reflectă realitatea!

Analiza prevederilor incluse în proiect evidențiază o serie de măsuri care, departe de a facilita organizarea modernă a evenimentelor sportive, generează dificultăți operaționale semnificative, costuri suplimentare și riscuri sporite atât pentru organizatori, cât și pentru suporteri. Practic, prin aceste modificări aberante, legiuitorul nu face altceva decât să alunge suporterii din tribune, ceea ce este inacceptabil pentru clubul Universitatea Craiova.

Printre prevederile aberante incluse în proiectul Senatului amintim aici:

- restricții greu de aplicat privind consumul băuturilor slab alcoolizate în spațiile fără vizibilitate asupra terenului, care pot conduce la aglomerări și tensiuni în incinta stadionului

- limitări rigide privind intervalul de comercializare și consum, care pot afecta fluxul de evacuare și siguranța publicului la finalul meciurilor

- introducerea unor obligații suplimentare de colectare și gestionare a datelor personale ale spectatorilor, cu implicații directe asupra protecției datelor și a infrastructurii tehnice necesare

- extinderea obligațiilor de raportare către autorități, cu impact asupra activității administrative a cluburilor

- înăsprirea semnificativă a regimului de sancționare aplicabil suporterilor, total nejustificabil

Universitatea Craiova subliniază că nu contestă necesitatea existenței unor reguli clare pentru asigurarea ordinii și siguranței în cadrul competițiilor sportive. Cu toate acestea, considerăm că legislația în domeniu trebuie să fie echilibrată, aplicabilă și construită în parteneriat cu cei care o implementează în mod direct.

Cluburile sportive sunt responsabile de administrarea infrastructurii, gestionarea fluxurilor de spectatori și prevenirea incidentelor. În acest context, adoptarea unor reglementări fără consultarea reală a acestora riscă să conducă la măsuri dificil de implementat, în defavoarea suporterului și deconectate total de la realitatea din teren.

Poziția noastră este clară: sportul românesc are nevoie de o legislație europeană, coerentă, proporțională și adaptată nevoilor actuale, nu de un cadru excesiv birocratic, bazat preponderent pe control și sancțiune.

În forma actuală, proiectul de modificare a Legii nr. 4/2008 nu reprezintă absolut deloc un pas înainte către modernizare, ci creează premisele unor dificultăți suplimentare pentru organizatori și suporteri deopotrivă.

Clubul Universitatea Craiova rămâne deschis dialogului și își exprimă disponibilitatea de a contribui activ la elaborarea unor soluții legislative care să servească în mod real intereselor sportului și ale publicului”, au notat oltenii.

Comunicatul lui Dinamo

”Dinamo București susține obiectivul legitim al autorităților de a consolida ordinea și siguranța la competițiile sportive.

Cu toate acestea, orice cadru legal care limitează exercitarea unor drepturi, extinde mecanismele de control sau introduce noi obligații și sancțiuni pentru organizatori trebuie să fie clar, previzibil și lipsit de ambiguități.

Sportul înseamnă performanță și fair-play, dar și suporteri. Ei joacă un rol esențial în viața unui club. De aceea, orice modificare legislativă ar trebui să încurajeze prezența lor pe stadioane, nu să îi țină departe de spectacolul sportiv.

Suporterii au un rol extrem de important în viața unei echipe: susțin echipa în obținerea de rezultate și pot avea o contribuție decisivă în existența unui club așa cum noi, la Dinamo, știm foarte bine. Tocmai de aceea, stadionul trebuie să fie o atracție pentru fani și un spațiu sigur, accesibil și prietenos.

Analiza textului adoptat pentru modificarea Legii nr. 4/2008 arată existența unor prevederi care pot genera interpretări excesive sau neunitare.

Dinamo București va susține întotdeauna un cadru legal care protejează stadionul, competiția și spectatorii. Însă, pentru a fi eficient, acesta trebuie să fie ferm, dar și echilibrat, clar și aplicabil în mod predictibil.

Siguranța nu se construiește pe ambiguitate. Ordinea nu se impune prin arbitrariu. Respectul pentru lege începe cu o lege clară”, au notat dinamoviștii.

Reacția celor de la U Cluj

Modificările aduse Legii 4 (privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive) reprezintă, în forma adoptată de Senat, o transformare a evenimentului sportiv dintr-un spectacol social într-un exercițiu de supraveghere și birocrație.

Această formă a Legii 4 o considerăm"anti-fotbal" deoarece tratează toți spectatorii ca pe potențiali infractori, încarcă cluburile cu cheltuieli logistice enorme și ignoră drepturile fundamentale ale cetățeanului de a se apăra în fața unui abuz înainte de a fi pedepsit. În loc de modernizare, avem o centralizare a controlului care riscă să golească tribunele.

Toate aceste măsuri de supraveghere impuse prin noile amendamente sunt cu atât mai toxice cu cât sunt cuplate cu refuzul de a suspenda pedeapsa complementară în cazul unei contestații. Practic, statul te filmează non-stop, te identifică într-un context arbitrar, te sancționează pe baza unei interpretări subiective a unui agent (jandarm), iar tu nu ai dreptul să te aperi. Chiar dacă filmările ar demonstra nevinovăția ta, până când un judecător apucă să vadă imaginile, interdicția ta rămâne activă.

Într-un stat de drept, nicio pedeapsă (mai ales una care îți îngrădește libertatea de mișcare și accesul la cultură/sport) nu ar trebui să rămână definitivă atât timp cât este contestată în fața unei instanțe independente. Modificările actuale transformă Jandarmeria în procuror, judecător și executor, anulând rolul Justiției.

Această lege pare scrisă de oameni care n-au stat niciodată la o coadă pe un stadion, avem o lege scrisă de la înălțimea lojei VIP și care consideră că un cetățean își pierde drepturile constituționale în momentul în care trece de turnicheți. Prin aceste măsuri, stadionul nu devine mai sigur, ci doar mai gol și mai tensionat.

de ce aceste amendamente le considerăm nocive pentru footbalul din România:

1.Interdicția băuturilor în tribune:

Cine a scris această lege pare să ignore faptul că pauza unui meci de fotbal durează fix 15 minute. În acest sfert de oră, un spectator de la tribuna a II-a, de exemplu, ar trebui: să coboare din înaltul tribunei, să stea la o coadă de mii de persoane, să își scaneze biletul (pentru că, nu-i așa, statul vrea să știe exact cât lichid procesează fiecare cetățean), să primească băutura și... să o consume instantaneu pe un hol aglomerat, deoarece accesul cu ea în tribună este interzis.

Există o ironie amară în a permite consumul de alcool doar în zone fără vizibilitate la teren. Practic, statul român îți spune: „Îți dăm voie să bei o bere, dar cu condiția să nu cumva să te bucuri de meciul pentru care ai plătit bilet”.

Deși legea pare să "permită", dar în realitate este rețeta perfectă pentru haos logistic

Chiar, dacă este admis consumul de bere (până la 5,5% alcool), restricționarea acestuia strict în zone fără vizibilitate la teren creează probleme majore.

Dacă 15.000 de oameni dintr-o tribună au acces la bere doar într-un hol strâmt, se vor crea aglomerări periculoase în pauze.

Forțarea unui spectator să termine băutura înainte de a se întoarce la locul său va genera conflicte verbale și fizice constante la gurile de acces.

Spectatorul plătește bilet să vadă meciul, nu să stea la coadă într-un culoar de beton pentru a bea o bere pe care nu are voie să o ia cu el pe scaun.

2. Monitorizarea video continuă:

Punctul referitor la monitorizarea video continuă și simultană a fiecărui individ din stadion reprezintă cea mai gravă mențiune, un derapaj către un stat polițienesc aplicat în sport. Această măsură nu este doar o povară logistică, ci un atac direct la libertățile civile.

Obligația de a filma „simultan și continuu comportamentul tuturor participanților” transformă fiecare spectator într-un suspect de serviciu. Stadionul încetează să mai fie un spațiu de recreere și devine un laborator de supraveghere în masă. Această monitorizare invazivă încalcă principiul proporționalității: nu poți supraveghea 30.000 de oameni pentru a identifica potențialii 10 care ar putea încălca legea. Este o colectare de date biometrice și comportamentale care încalcă grav dreptul la propria imagine și viața privată, drepturi protejate de Constituția României și de Carta Drepturilor Fundamentale a UE.

Niciun regulament UEFA nu obligă cluburile să urmărească individual și neîncetat fiecare persoană din tribună pe tot parcursul meciului.

În timp ce Europa civilizată folosește tehnologia pentru a asigura siguranța, România vrea să o folosească pentru control social. Această discrepanță demonstrează că modificarea legii nu are legătură cu siguranța fanilor, ci cu dorința de a deține un instrument de presiune totală.

Este un abuz de competență ca acesta instituție, respectiv, Jandarmeria șă stocheze datele participanțiilor la competiții sportive !!!!!!

Transferul acestor date către Jandarmerie sau utilizarea lor sub „îndrumarea” forțelor de ordine ridică semne de întrebare majore privind legalitatea acestora.

Jandarmeria este o structură militară cu atribuții în menținerea ordinii publice, nu o agenție de colectare și procesare a datelor de masă despre cetățeni care nu au comis nicio infracțiune, deci aceasta instituție nu are calitatea de operator de date!!!

INTREBAREA CARE SE PUNE ESTE? Cine garantează securitatea acestor imagini? Cât timp sunt păstrate? Cine are acces la ele în afara contextului meciului? Există riscul imens ca aceste baze de date să fie folosite pentru a crea profiluri ale suporterilor, transformând o activitate legală (mersul la meci) într-o vulnerabilitate pentru cetățean.

Obligația de a supraveghea "simultan și continuu toți participanții" și de a avea un tehnician dedicat sub îndrumarea forțelor de ordine transferă responsabilitatea (și factura) securității statului către entități private, generând o povară financiară. Mai mult, forțarea unui tehnician privat să acționeze sub „îndrumarea” unui jandarm elimină orice filtru de legalitate și control civil asupra modului în care sunt colectate probele.

Monitorizarea individuală a fiecărui om pe tot parcursul meciului transformă stadionul într-o incintă de tip penitenciar, inhibând publicul civilizat.

3. Scanarea biletului pentru o bere:

Condiționarea vânzării de alcool de scanarea biletului și corelarea cu datele personale este măsura cea mai intruzivă, iar întrebarea pertinentă care se desprinde este, această condiționare ce reprezintă? SUPRAVEGHERE sau ‘acces, facilitate la o bere’??

Colectarea datelor despre comportamentul de consum al unui cetățean (câtă bere a băut) și punerea acestora la dispoziția Jandarmeriei ridică semne mari de întrebare privind protecția datelor personale, Probleme GDPR !!!!!

4. Regimul pirotehnic:

Permiterea show-urilor pirotehnice doar prin firme specializate și în locuri fixe (în afara timpului de joc) anulează spontaneitatea și estetica dorită de ultrași. De fapt, legea nu legalizează spectacolul fanilor, ci permite cluburilor să organizeze focuri de artificii controlate, lucru care se putea face și până acum în condiții specifice.

Această tentativă de „reglementare” a pirotehniei este, în fapt, o sterilizare a pasiunii și o confuzie gravă între cultura de stadion și evenimentele private.

Modificarea legii nu este o deschidere către suporteri, ci o jignire la adresa fenomenului ultras. Prin impunerea unor firme specializate și a unor locuri fixe, în afara timpului de joc, legiuitorul demonstrează că nu înțelege (sau refuză să accepte) ce înseamnă coregrafia sportivă.

Spectacolul pirotehnic în fotbal este despre emoție, despre momentul în care echipa intră pe teren sau despre celebrarea unui gol. Să permiți artificii doar înainte de meci, prin intermediul unor angajați cu vestă reflectorizantă, transformă derby-ul într-o nuntă sau un botez .

5. Majorarea drastică a sancțiunilor financiare,respectiv Creșterea amezilor , fără o îmbunătățire a modului în care se constată faptele, este privită ca o măsură pur punitivă, menită să îndepărteze publicul activ de pe stadioane, în loc să prevină actele de violență reală.

Pentru suporterul care aprinde o torță din pasiune, legea rămâne la fel de represivă, dar cu amenzi de 10 ori mai mari. Se creează un dublu standard absurd: dacă o firmă aprinde artificii e „spectacol”, dacă un fan aprinde o torță e „infractor”.

6. Punctul central al nemulțumirii, pe care Senatul l-a ignorat, este menținerea prevederii conform căreia plângerea împotriva procesului-verbal NU suspendă executarea sancțiunii complementare (interdicția pe stadion).

În timp ce ne ocupăm de „artificiile de nuntă” de pe stadioane, legea păstrează neatinsă cea mai mare anomalie juridică: imposibilitatea suspendării pedepsei complementare.

De ce este acest lucru neconstituțional și abuziv?

• Încălcarea Accesului Liber la Justiție(Articolul 21 din Constituție) În dreptul comun (de exemplu, la amenzi rutiere), dacă contești o amendă, efectele ei se suspendă până la decizia judecătorului. În Legea 4, un suporter poate primi o interdicție de 1 an dintr-o eroare, sau exces de zel de cele mai multe ori jandarmului. Chiar dacă suporterul câștigă procesul după 8 luni,(în cel mai bun caz) , sau 1 an, el a ispășit deja cea mai mare parte din pedeapsă, sau pedeapsa integral,fără a fi vinovat.( AVEM DECIZII DEFINITIVE PRONUNȚATE IN ACEST SENS )
• Lipsa Prezumției de Nevinovăție(Art. 6 CEDO și Art. 21 din Constituție).: Sancțiunea se aplică imediat, transformând procesul-verbal într-o sentință definitivă dată pe loc de un agent constatator, nu de un judecător.
• Dreptul la un Proces Echitabil(Art. 6 CEDO și Art. 21 din Constituție).: Suporterii solicită ca, odată ce o sancțiune este contestată în instanță, interdicția să fie ridicată până când un magistrat analizează probele video (aceleași pe care legea obligă cluburile să le stocheze).

Cine a modificat această lege a creat un mecanism de castrare a pasiunii. Au transformat derby-urile în "nunți și botezuri" cu artificii programate și au ridicat supravegherea la rang de cult, uitând că fotbalul aparține celor care suferă în tribune, nu celor care semnează decrete din fotolii de piele.

‘Multe mulțumiri’ ”, au scris și studenții.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google