”Citizen Kane”. Editorial Marius Mitran, după triumful englezului la Balonul de Aur
Galerie foto (1 fotografii): ”Citizen Kane”. Editorial Marius Mitran, după triumful englezului la Balonul de Aur
Marius Mitran | Publicat: 27.10.2026 17:09 | Actualizat: 27.10.2026 17:10
Lamine Yamal și Kylian Mbappe sunt, din toate punctele de vedere care țin de ceea ce s-a întâmplat sezonul trecut pe gazon în fotbalul mondial, doi fotbaliști care ar fi meritat mai mult decât oricine altcineva acest “Balon de Aur”, ediția 2026. Poate că și Rodri, poate și Kvaraskhelia, poate și Messi. Poate. Dar ei doi, cu certitudine.
Nu rata știrile, emisiunile și cele mai tari clipuri iAMsport.ro
Pe talent, pe performanță, pe ce-au făcut/ obținut/ impresionat la Campionatul Mondial de peste vară, pe imaginație, pe geniu, pe orice vă trece prin cap să treceți pe această listă drept o probă de lucru. Nu am nicio îndoială că e așa, și mi-a făcut mare bucurie să constat că și Adrian Florea, colegul nostru, s-a manifestat în aceeași idee. E un om pe care îl cred, un ziarist de clasă, cu adevărat exponențial și, mai cu seamă, un om de presă perfect nepărtinitor.
În fine, nu e singurul, nu suntem singurii care îl vedeam pe marele fotbalist englez Harry Kane un marcator, unul de-o eficiență colosală, dacă vreți, dar doar atât. De aceea este și deținătorul “Ghetei de Aur”, nu? (Ai dreptate, Adi!)
Numai că un titlu mondial, Lamine Yamal cu Spania, ori un titlu de golgheter al aceleiași competiții SUPREME, precum cel al lui Kylian Mbappe, au cântărit mai puțin decât titlul în Bundesliga cu Bayern Munchen, Cupa și Supercupa Germaniei. Înțeleg însă că, mai importante chiar decât realizările cu Bayern în fața celor de la Stuttgart ori Frankfurt, Dortmund ori Leipzig, au fost trăsăturile de caracter ale cetățeanului englez și model Harry Kane. O soție minunată, patru copii minunați, o familie cum nu sunt multe. Tot ceea ce îl înconjoară e un amestec de bun simț și civilizație.
Ceea ce e foarte bine! Să uităm de alți câștigători precum George Best. Mai corect așa. Să uităm de mulți!
Ceea ce e necesar și, observ, suficient să reținem e latura de om complet a marelui golgheter, de felul în care a evitat el în acești ani implicarea în orice scandal, în orice polemică, înțelepciunea lui trebuie să fi contat și ea mai mult decât driblingurile lui Lamine Yamal sau cursele cu obstacole vii ale lui Kylian Mbappe. Toate au contat pesemne și s-au adunat în dreptul unui fotbalist cu adevărat extraordinar, dar mai puțin înzestrat decât spaniolul și francezul pe care am impresia că și așa i-am pomenit prea insistent. Cetățeanul englez Kane i-a învins pe fotbaliștii Yamal și Mbappe!
Nici nu mă gândesc la faptul că marea ceremonie s-a ținut în premieră la Londra, nici că atacantul lui Bayern și al Angliei are 33 de ani, deci cam ăsta era ultimul tren de aur, nici măcar că acum fix 70 de ani tot un cetățean al Imperiului, Sir Stanley Mathews, a primit primul “Balon de Aur” din istorie! Nu, nu. Toate reprezintă niște coincidențe și atât. S-au potrivit lucrurile, ce mai! Mai ales că având în UEFA Champions League pe PSG, Real Madrid, Barcelona sau Manchester City nici nu poți spera la vreo cupă de-aia, cu urechile mari. Cum drumul spre titlul mondial a fost tâiat în vară de un Messi la 39 de ani, cu tine în teren în celebra semifinală, (zero barat!), hai că e bine așa!
Altfel, da, cred că Harry Kane este unul dintre marii fotbaliști ai Planetei, cu calitățile de golgheter la superlativ pe care le-a demonstrat o viață. Dar fără a avea nimic din finețea, imaginația și driblingurile celor doi de la Real și Barcelona. Un fotbalist extraordinar, dar cum mai sunt, cum mai avem, de pildă Haaland, și au mai fost, nu puțini.
Cândva, în 1940, poate cel mai mare regizor al tuturor timpurilor, oricum în primii zece nominalizați, poftim!, Orson Welles, a schimbat destinul cinematografiei mondiale, chiar la filmul de debut, cu fabulosul său “Citizen Kane”.
Cetățeanul Kane. Desigur, nicio legăturâ între această grandioasă peliculă și la fel de grandioasa ceremonie de luni seara de la Londra. Între cetățeanul lui Welles, un american, și cel al lui Bayern, un englez, cetățean și el, model, după cum s-a demonstrat. Doar o simplă coincidență de nume, o potrivire nevinovată și irelevantă.
Doar că titlul ascunde în formularea lui o mare ironie. Dar și asta mi se pare exagerată.
Titlul filmului, la el mă refer.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite






