”Rapid sau Bunavestire iarna”. Marius Mitran, impresii după ultimele transferuri făcute de giuleșteni

Mă rog, “cu toții”, vorba vine, doar cei trecuți de 50 de ani. Ori un caiet, un bloc de desen, ceva trebuie că există pe biroul lui din Giulești.

Sigur că are, pentru că, dacă nu are, nu e bine. Asta pentru că alții au și folosesc. Rapid e în temele celorlalți și e firesc să fie așa.

O forță atrage alte forțe și, chiar dacă fotbalul nu e fizică, și nici știință exactă, nu se poate concepe fără calcule. Tot ceea ce e probabil, trebuie exclus!

Să ne lămurim un pic. Rapid a mutat în stil de mare club în final de an și i-a cumpărat pe albanezul Hasani, pe sârbul Burmaz și pe kosovarul Krasniqi. Suma se duce spre două milioane de euro, 1,7 mi se pare. Pe acolo. E foarte mult pentru un inter-mercato.

De aici, nu a mai trecut nicio secundă și lumea bună a început să-i facă echipa italianului. Pe foi volante, pe tabletă, pe agendă, pe genunchi, unde se poate, oamenii scriu. Au idei. Am tras cu coada ochiului la ce scriu suporterii și zic că merită să vorbim.

Să scriem și noi, pe caietul lui Bergodi, dar cu mintea noastră. Moldovan, în poartă.

Braun, Săpunaru, Iacob, Borza, în apărare. Până aici, nicio noutate, nu era nevoie de agendă. De-acum încolo, Facebook-ul, twitter-ul, caietele clasice, de hârtie, dau drumul la variante, din moment ce ele există. Se întoarce Emmers, în ianuarie? Atunci, Emmers și Oaidă, la închidere. Sau Emmers și Albu? Emmers sigur. Sau doar Emmers?

Pentru că un 4-1-4-1 ar fi posibil, deși puțin probabil pentru felul de a gândi fotbalul al unui italian, unde mai pui că și fundaș de meserie, în tinerețe, la Lazio.

Dar să zicem că. Atunci, linia de patru ofensivi ar fi, odată și Petrila întors la treabă, cu Petrila, Ioniță, Hasani, Krasniqi, de la stânga la dreapta, și Rahmani vârf. Ori Burmaz, dacă Albion Rahmani nu e încă restabilit complet.

Ori, altă variantă, dacă tot ne jucăm cu creionul pe hârtie, ca Mihai Constantinescu pe vremuri, să avem doar “nume noi”, cu sârbul Burmaz în spatele lui Rahmani, și fără Ioniță. Variante.

Este exact cauza finalului greu de sezon al Rapidului. Lipsa de variante ofensive. S-a încercat, cu disperare, mai mult s-a dorit decât s-a știut, ca la catolici, (nu întâmplător Bergodi a jucat atâta vreme lângă Vatican), că Soni sau Tsoumou ar putea să facă un pic din rolul lui Rahmani.

Nu și-au făcut, în cele din urmă, nici propriul rol, nimic. Zero. Așa au început să se piardă punctele, să bată Voluntariul în Giulești, Rapidul să nu câștige la Botoșani, la UTA ori la Galați, să se reziste cu greu la Ploiești ori la Ovidiu.

Puncte peste puncte, peste puncte pierdute. Mă gândesc că de aici și viteza acțiunii despre care vorbim acum, din moment ce toate aceste meciuri au arătat limpede cauza pierderilor.

Fără atac, Rapid s-a agățat de podium, pe care, finalmente, l-a pierdut. Mai rău de atât, câteva echipe au ajuns la o suflare în spatele ei, între care campioana Farul, apoi Sepsi, fiecare cu 30 de puncte în traistă, Hermannstadt și “U” Cluj cu câte 29. Nici FCU nu e prea departe, iar în prima etapă din ianuarie au meci direct!

Rapid e la cota 33. Iernează pe locul 4 și la o aproximativ egală distanță de două provocări: de a se bate la titlu ori de a-și salva prezența în play-off. Obiectivul e podiumul, să nu uităm. Cum să uităm?! E mai mult decât o mărturisire, e o trăire.

Urmează 9 etape infernale până la finalul campionatului regulat, iar aceste mutări trebuie să taie din caietul italianului ideea că orice se poate întâmpla.

Nu, spune Bergodi, nu se poate întâmpla orice, se va întâmpla doar ce am planificat noi aici! Uite desenul, uite schemele, schițele, uite atacanții, dar, mai ales, veți vedea clasamentul!

Și așa a plecat milionul de euro în schimbul lui Krasniqi. Pentru că Rapid transmite astfel mesajul că nu există preț pentru a reuși și acest pas, al doilea obiectiv de la revenirea în elită. Podiumul. Primul, atins cu Mutu, fusese play-off-ul, campionatul trecut.

De fapt, Rapid se află în zodia celor care se țin de cuvânt, rar pe la noi asta!

De aceea se plătesc datorii uriașe din trecutul altora și se desenează viitorul occidental al Giuleștiului. Pe ce posturi vor juca Hasani și Krasniqi, chiar că e ultima întrebare, deși importantă și ea. De aceea suporterii ei pot visa și desena în agende.

Înainte de toate e chestiunea aceasta: criticii pașilor Rapidului, care vor apărea la următorul penalty ratat, ori la prima înfrângere, înțeleg că marele club centenar încearcă o premieră în această sută de ani, și anume schimbarea din mers a roților locomotivei? “Dacă vrem ca totul să rămână așa cum este, trebuie ca totul să se schimbe!”, spune un personaj din “Ghepardul” lui Tomasi Di Lampedusa, ca să nu părăsim de tot Italia lui Bergodi, cel responsabil de reușita unei operațiuni aparent imposibile.

În 2023, spre 2024, la aproape 101 ani de existență, însă, ca Rapid să rămână ceea ce este, așa cum este, trebuie să schimbe totul. Ceea ce deja se întâmplă. Și nu doar pe caiet.

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.

Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!