Pilotul care i-a făcut cadou un titlu mondial lui Fangio. Peter l-a lăsat pe argentinian să-i ia Ferrari-ul și să termine cursa decisivă

Pe 2 septembrie 1956 se petrecea unul dintre cele mai frumoase povești din istoria sportului și, cu siguranță, din istoria Formulei 1. Înainte de Marele Premiu al Italiei, trei piloți aveau șanse la titlul de campion mondia. Juan Manuel Fangio, triplu campion mondial, Stirling Moos, pilotul celor de la Maserati, și Peter Collins, colegul lui Fangio de la Ferrari.

Situația în ierarhia generală era aceasta:

1. Fangio / Ferrari - 27 de puncte
2. P. Collins / Ferrari – 22 de puncte
3. Jean Behra / Maserati – 22 de puncte
4. S. Moss / Maserati – 18 puncte

Câștigătorul fiecărei curse lua doar 8 puncte, la care se mai putea adauga un punct dacă realiza și cel mai rapid tur de pistă.

Enzo Ferrari a fost impresionat

Fangio a plecat din pole-position, urmat de ceilalți doi piloți de uzină, italienii Eugenio Castellotti și Luigi Musso. Apoi, pe grilă, urmau Behra și Moss, iar în spatele lor era Collins.

Circuitul din acei ani de la Monza se întindea pe distanța a zece kilometri, cu o porțiune de oval care solicita foarte mult pneurile și coloana de direcție.

Fangio, care avea nevoie de doar trei puncte pentru a fi sigur de un nou titlu mondial, rula în poziția a treia a cursei, fără să forțeze.

M-a emoționat aproape până la lacrimi gestul... Peter a fost unul dintre cei mai buni și mai mari domni pe care i-am întâlnit vreodată în cariera mea Enzo Ferrari, fondator Ferrari

Jean Behra ieșise din lupta pentru titlu, când abandonase, în turul 23, din cauza unei probleme hidraulice.

În turul 30, dezastru pentru Fangio. Direcția Ferrari-ului său se strică, așa că este nevoit să intre la boxe. Moss conducea cursa, Musso era al doilea, iar pe trei se afla Collins. Dacă britanicul termina al doilea, cele șase puncte l-ar fi adus pe primul loc în clasamentul general și ar fi devenit campion mondial.

Peter Collins oferă măsura omeniei sale

Fangio se repede la boxe, iar mecanicii fac tot posibilul să repare mașina. Musso, colegul său de la Ferrari, intra și el la boxe pentru a schimba pneurile. Pentru că nu era în lupta pentru cununa cu lauri, i se cere să-i lase monopostul lui Fangio, pentru că era permis în cadrul unei echipe. Italianul le urează ceva de dulce și demarează.

Vine și rândul lui Collins să intre la boxe, câteva tururi mai târziu. Britanicul îl vede pe Fangio, cu o stare mizerabilă, trist, încercând să-i grăbească pe mecanici. Titlul mondial trecea pe lângă el. Dar gentleman Peter simte ceva ce doar oamenii cu adevărat deosebiți au.

Nu putea câștiga doar profitând de ghinionul adversarului său. Așa că ia singura decizie pe care o putea lua cineva ca el. Coboară din mașină și-l invită pe Fangio la volan.

Fără să fie întrebat, a coborât din mașina lui și mi-a oferit-o ca să termin cursa. A fost un gest fantastic. Anxietatea și mizeria mea au făcut loc bucuriei, atât de mult încât mi-am aruncat brațele în jurul lui și l-am pupat Juan Manuel Fangio, cvintuplu campion mondial de Formula 1

Stirling Moss conducea cursa, dar Fangio se afla acum pe locul 3, și, cu doar trei tururi până la final, a profitat de abandonul lui Musso și a terminat pe locul secund. Cele șase puncte oferite acestei poziții au fost împărțite în mod egal de Collins și Fangio.

Britanicul a pierdut coroana de campion mondial, care i-ar fi revenit dacă era el la volanul Ferrari-ului oferit lui Fangio, dar a intrat altfel în istorie. Ca un sportiv pentru care modul în care câștiga era mai important decât victoria în sine.

Eu am doar 25 de ani. Mai am timp să devin campion mondial Peter Collins, pilot Formula 1

În 1958, în Marele Premiu al Marii Britanii, Peter Collins a oferit cursa vieții sale. Prieten bun cu Mike Hawthorn, sosit și el la scuderia ”căluțului cabrat”, și-a dorit ca acesta să ia multe puncte în lupta cu Stirling Moss pentru titlul mondial.

Așa că Peter, de pe prima poziție a cursei, a impus un ritm infernal, așa că doar după 25 de tururi motorul mașinii lui Moss a cedat. Collins a câștigat, iar Hawthorn a venit pe locul secund. Cel din urmă a și luat titlul mondial, la doar un punct diferență față de rivalul său.

Anul următor, 1958, avea să fie și ultimul pentru britanic. Pe circuitul de la Nurburgring, când se lupta pentru poziția întâi a cursei, a ieșit în decor. Ferrari-ul său s-a răsturnat, iar Collins a fost azvârlit din mașină. L-au găsit într-un copac, cu răni severe la cap. A murit în aceeași zi, la un spital din Bonn.

Nu a mai avut timp să devină campion mondial. Însă fusese toată viața un gentleman.

#OnThisDay in ’56, at Monza, Juan Manuel Fangio won his 3rd #F1 world championship on the trot, & his 4th in all, following an act of remarkable sportsmanship from his Ferrari team-mate Peter Collins. Lovely little @BritishPathe film. #ItalianGP pic.twitter.com/zvCZ8mhF0H

— Matt Bishop 🏳️‍🌈 🏁 (@TheBishF1) September 2, 2023

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google