Vânătorul de adrenalină. Lui James Hunt, ultima poveste romantică a Formulei 1, i-au trecut prin pat 5.000 de femei

Tractorist, caut mașină de Formula 1

Pembrokeshire, Țara Galilor, nu e tocmai locul unde să te dezvolți ca pilot de curse. Dar, sigur, asta când nu te numești James Hunt. Puștiul de șase ani, aflat în vacanță cu părinții, s-a suit într-un tractor al fermei unde era cazat și a pornit la drum. Părinții, Wallis și Sally Hunt, și-au amintit că: “James a fost puțin frustrat, pentru că nu avea forță să schimbe vitezele ca să meargă mai repede”.

Adolescentul James nu a fost la fel de mult interesat de automobile. Mergea la ski regulat și, deloc surprinzător, era ușor de găsit acolo unde erau fete frumoase. Pasiunea pentru curse, dacă o lăsăm deoparte pe cea cu tractorul, a descoperit-o când a mers, cu Simon și Chris Ridge, la o întrecere de Mini Cooper.

“Există o minciună pe care și-o spun toți șoferii - moartea este ceva ce li se întâmplă altora - și așa îți găsești curajul de a te urca în monopost. Cu cât ești mai aproape de moarte, cu atât te simți mai viu. Dar mai puternică decât frica însăși este dorința de a învinge” James Hunt, fost campion mondial F1

Prima sa cursă a fost pe circuitul de la Snetterton, acolo unde un alt campion, Jackie Stewart, și-a făcut debutul. În 1968, Hunt deja concura în Formula Ford, acolo unde a câștigat câteva curse, dar, mai mult decât atât, și-a construit o imagine de pilot extrem de rapid.

După doar un an, James a făcut pasul către Formula 3, acolo unde a pilotat un Merlyn Mark11. Primul an al colaborării dintre firma March și britanic a fost unul fructuos, Hunt câștigând mai multe etape. 1972, însă, a fost un sezon în care James nu a mai avut rezultatele scontate. Descoperise deja alcoolul, iar în tribunele circuitelor unde concura exista mereu câte o femeie care îi trecuse, sau urma, prin pat.

Un șut în fund te poate arunca în Formula 1

În 1973, din cauza comportamentului său, considerat neprofesionist de echipa March, Hunt a fost dat afară. Însă, pe de altă parte, talentul, carisma și naturalețea sa îl făceau un magnet pentru sponsori.

Așa că, atunci când echipa Hesketh și-a anunțat intrarea în Formula 1, iar unul dintre piloți era James, majoritatea specialiștilor au crezut că va fi o apariție meteorică. Dar britanicul le-a demonstrat tuturor talentul său legendar, care avea nevoie doar de un loc unde sa și-l pună în valoare. Două podiumuri în șapte curse nu sună rău pentru un pilot care avea deja eticheta de loser “atașată” de monopostul pe care concura.

Da, era foarte sălbatic, dar nu știu să fi făcut vreodată ceva nepoliticos. Nici măcar atunci când era beat Max Mosley, fost președinte FIA

Pentru 15.000 de lire sterline salariu anual, Hunt a continuat la Hesketh. Prima sa victorie a venit la Zandvoort, în Marele Premiu al Olandei din anul 1975. A terminat sezonul pe locul patru, însă Lordul Hesketh, proprietarul echipei nu mai avea bani de pompat în Formula 1.

Hunt era în pragul unei noi șanse irosite, de data aceasta nu din cauza party-urilor sale interminabile.

Șansa lui James Hunt s-a numit Emerson Fittipaldi

Cu puțin timp rămas înaintea sezonului 1976, James nu știa dacă va mai fi vreodată pilot în Formula 1. Prietenii care mergeau acasă la el, ca să se asigure că e ok, spuneau că era mereu în chiloți, cu telefonul în mână, căutându-și un monopost.

Emerson Fittipaldi avea să-l salveze. Dublul campion mondial a plecat de la McLaren la echipa Copersucar-Fittipaldi, echipa înființată de fratele său. Britanicii, rămași fără prea multe opțiuni pe piața piloților, s-au orientat către Hunt.

“Prioritatea este să termin mai degrabă deasupra tuturor într-o cursă, decât sub pământ” James Hunt, fost campion mondial F1

Chiar dacă lumea Formulei 1 văzuse că James este un pilot foarte rapid, puțini credeau că să poate bate la titlul mondial, chiar și într-o mașină extrem de bună.

Mai ales că, să nu uităm, femeile intrau și ieșeau într-un ritm alarmant din camerele de hotel ale lui Hunt. Ca și sticlele de whiskey, de altfel. Pentru 50.000 de lire sterline, James a semnat cu McLaren. Singura sa condiție a fost să nu poarte costum și cravată la interviuri. Britanicii au fost nevoiți să accepte.

Rivalitatea Niki Lauda-James Hunt a dominat anii ‘70

Anul 1976 avea să-i aducă primul, și singurul, titlu din carieră lui Hunt. Chiar dacă a câștigat patru curse în debutul sezonului, britanicul era mult în spatele rivalului Niki Lauda, de la Ferrari, în clasamentul general.

Momentul de cumpănă al sezonului a fost la Marele Premiu al Germaniei, de la Nurburgring, când Lauda a fost la un pas să-și piardă viața într-un accident groaznic. Mașina austriacului a fost cuprinsă de flăcări, și numai intervenția promptă a altor piloți, decisiv fiind Arturo Merzario, i-au salvat viața.

Cu Lauda absent în următoarele două curse, Hunt s-a apropiat la doar 14 puncte în ierarhia piloților. Însă pilotul celor de la Ferrari a revenit, miraculos, de pe patul de spital, cu bandaje în jurul capului, și s-a urcat în monopost pentru ultimele patru etape ale campionatului.

Today we commemorate the toughest man in #F1; after a horrible accident at #Nurburgring during the 1976 #GermanGP, the doctors gave him no chance of survival, and a priest administered last rites... 6 weeks later, #Niki_Lauda was back in his #Ferrari racing at @Autodromo_Monza 💪 pic.twitter.com/Wsj52tosDz

— automobilista ⛽️ (@aut0mob) February 22, 2023

James a câștigat cursele din Canada și SUA. Ultima etapă, cea din Japonia, avea să fie decisivă pentru stabilirea campionului mondial. Doar trei puncte îl despărțea pe Lauda de Hunt.

Pe o ploaie torențială, la Suzuka, Japonia, Niki Lauda s-a retras după doar 2 tururi. Austriacul, care se aflase la câteva secunde de moarte, nu s-a simțit în siguranță din cauza condițiilor. Hunt, care era la conducerea Marelui Premiu, trebuia doar să termine în primii trei pentru a-și asigura titlul mondial.

Am spus la vremea respectivă, că, dacă cineva ar trebui să câștige campionatul, atunci mă bucur că acela a fost James, pentru că mi-a plăcut de el. A fost un tip foarte competitiv și foarte rapid. În multe privințe eram la fel Niki Lauda, fost triplu campion mondial F1

O pană lentă l-a adus pe James la standuri, pentru a-și înlocui pneul cu probleme. Chiar dacă a revenit în spatele multor mașini, britanicul a făcut o cursă de recuperare fantastică și a ocupat ultima poziție pe podium. Suficient însă pentru a fi noul campion mondial din Formula 1, la diferență de doar un punct.

35 de însoțitoare de zbor în camera lui James Hunt

Înainte de cursa decisivă, prin camera de hotel al lui James Hunt s-au perindat, într-o săptămână, 35 de însoțitoare de zbor. Martorii susțin că britanicul cobora în holul hotelului, în chiloți și halat, și le prelua pe acestea.

Din 1976 și până în 1979, anul în care s-a retras, cariera lui Hunt a alunecat pe o pantă descendentă cu aceeași viteză cu care golea britanicul sticlele de whiskey. Doar în 1977 a mai înregistrat trei victorii.

În 1980, James Hunt a fost extrem de aproape de a concura, tot pentru McLaren, în cursa din SUA. Britanicul ceruse, iar dorința îi fusese respectată, 1 milion de dolari, dar și-a rupt piciorul la ski și afacerea a căzut.

Pe 15 iunie 1993, în urma unui atac de cord, James Hunt a fost găsit mort în locuința sa din Wimbledon. Cu doar o zi înainte o ceruse în căsătorie pe Helen Dyson, femeia care îi pusese ordine în viață. Helen acceptase. Doar că James se grăbea, ca întotdeauna, să ajungă primul la finiș.

---

Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, pentru cele mai relevante știri din lumea sportului.