”Craiova, portret în mișcare”. Marius Mitran trage concluziile după victoria Universității cu CFR: ”A fost cu noroc, recunosc, dar nu la barele grecului, ci la aducerea bulgarului”
Marius Mitran | Publicat: 04.12.2023 20:11 | Actualizat: 04.12.2023 21:18
După exact 75 de ani, două luni și 27 de zile, Universitatea Craiova a avut ceva șansă, atât în viață, cât și la șuturile lui Tachtsidis, în meciul cu CFR Cluj. Domnule, a avut!
Probabil că de aceea s-a și consemnat, cu frenezie și aplomb, întreaga gamă a victoriei oltenilor mei de acasă exclusiv sub semnul destinului îngăduitor și favorabil.
Dar ea, victoria, și ea, gama, au fost pe merit obținute și abia aici aș interveni, cu deosebită discreție, ca Sebastian Domozină cândva, lăsând să se audă mai întâi ambianța, publicul adică, și abia apoi aș vorbi un pic despre fotbalul Științei.
Oamenii de pe “Ion Oblemenco” merită aduși în discuție dacă e să scriem despre soartă, portrete, distanțe și suflet. Ei știu mai bine decât oricine cum e să ții cu Craiova și să nu ai noroc, pentru că niciunul nu s-a născut alaltăieri.
Oamenii aceștia cară, uneori ca pe o povară, alteori, de cele mai multe ori, ca pe o eternă ultimă speranță, istoria echipei și gloria ei. Cum primul vers al imnului lor spune că “de bucurie rar avurăm parte”, uite și lui Păunescu ce i-a venit mai întâi în gând!, chestia asta cu norocul nu impresionează pe nimeni.
Craiova și-a făcut norocul cu mâna ei
Ar trebui, ca să atragă măcar atenția celor cu focul în suflet, ca Tachtsidis plus încă 100 de buni jucători să tragă toți în bară, 40 de ani de acum înainte, la meciurile vieții, astfel încât, poate, poate, măcar transversala lui Zoli Crișan să poată fi înțeleasă, că de uitat nu poate fi vorba.
Aia, da, transversala aia, de la poarta mai joasă, da. De la semifinala aia, da. Altfel, Universitatea Craiova, neavând niciodată, dar absolut niciodată norocul în zestre, a căutat să și-l facă. Acum, (în mișcare fiind, de la speranță în fugă către titlu), de asta se ocupă bulgarul Petev, un antrenor cum Craiova, my love, nu a mai avut.
Noul desemnat cu destinele celui mai înalt turbulent și frumos club din țară, este, dimpotrivă, foarte calm. Tot el, adus să schimbe o soartă cât un blestem care s-a prins tot în semifinala de atunci, are șansă, carismă și zâmbet, pe toate oferindu-le bilingv.
Bulgarul a adus însă, în plus, și o mare încredere, în meserie și în oameni, pe tărâmul unde încrederea nu se mai fabrică de la ultimul titlu încoace.
Are ceva bulgarul. Scriu, scriu și tot nu pot să găsesc cuvintele care să explice, mie să-mi explice, la ce pictură lucrează acest om până mai ieri străin de strigătele, de speranțele și de disperarea acută a unei echipe care nu mai avea timp să convingă.
Universitatea Craiova e pe muchia unui cuțit, mai aproape de “niciodată” decât de “acum”. E sub o mare presiune: a punctelor, a oamenilor, a distanțelor față de ea însăși.
Marius Mitran: ”Petev a deșurubat totul”
Pe acest punct de implozie a venit acest straniu Ivaylo Petev. Și, cu trei victorii din trei, a deșurubat totul, aproape fără să mai conteze altceva decât clasamentul și punctele.
S-a întâmplat ceva cu Andrei Ivan? Nu contează! Joacă! Sunt Bancu și Screciu cei mai buni fotbaliști români din campionat? Contează! E o tensiune undeva? Nu, nu mai e! Mai sunt câțiva cai verzi pe pereți? Nu mai sunt.
Celibidache e fotbalist sau dirijor? Mitriță poate fi oprit? Popescu închide poarta? Întrebările au răspuns deodată, exclamările capătă sens. Nu știm, de o sută și ceva de ani, ce căuta Neamțu în Bulgaria, dar am înțeles, în sfârșit, ce căuta bulgarul în România! Pe Știința. Deși, cu sinceritate, pare că mai degrabă Știința era în căutare…
Da, da, știu, să avem răbdare, suntem abia la un început de drum! E în regulă și cu asta, pentru că, în mod ciudat, noul antrenor al Științei pare că e de mult cu această echipă, pentru el nu e nimic nou, pentru băieții lui, da! El pare a fi de la Bârca ori Bistreț, nu ei.
Ei, jucătorii, sunt acum într-un atelier. Muncesc. Muncesc! Ei muncesc ca să înțeleagă, ca să nu piardă, ca să învingă. Ei par, uneori, străinii, nu Petev. El, juri că e de la Segarcea, că te-ar pierde pe drum la o discuție despre Balaci sau Cârțu, despre Bordeaux sau Fiorentina. Ce om! Dovada că e esențial în viață să înțelegi și cine ești, dar mai ales unde ești.
Altfel, Craiova va pierde, o dată și o dată, cu el pe bancă. Dar senzația, aproape certitudinea e că nu va fi nici prea curând asta, și nici din desenele lui nu reiese că va accepta ușor acest lucru. Petev are un fel de destin care nu se vrea alungat din firea lucrurilor rânduite cândva de Oblemenco. E de acolo. E de aici!
De aia zic, a fost cu noroc victoria cu CFR Cluj, recunosc. Dar nu la barele grecului, ci la aducerea bulgarului, atunci a avut Știința șansă mare! Vom trăi și vom fi liberi, că tot suntem în luna decembrie. Liberi să visăm, să sperăm, să vorbim și să trăim!
În varianta Popscu-Vlădoiu, Screciu, Silva, Bancu- Mateiu (Kurtic), Crețu-Danciu, Mitriță, Ivan- Koljic (Markovic). Nu e așa că băieții aceștia par a fi abia acum în stare să intre într-o fotografie color cu o ramă de culoarea cerului? Poate la anul.
Poate. Craiova se mișcă! De fapt, s-a mișcat. A convins-o un surâs care a traversat Dunărea. Eu sunt absolut sigur că a făcut-o pe la Bistreț.
Intră acum pe canalul iAM Sport de WhatsApp și afli instant toate știrile care contează!
Urmărește iAMsport.ro și pe Google News, Facebook sau YouTube. Zi de zi ai conținut de ultimă oră din lumea sportului.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.