EDITORIAL VICTOR VRÎNCEANU: Atacul lui Burleanu la Lupescu: între trecut invocat și prezent evitat

Disputa dintre Răzvan Burleanu și Ionuț Lupescu și-a așezat zilele acestea un nou strat pe blatul vechi de ani de zile. Runda asta nu mai vorbim despre viziune, sustenabilitate și alte blabla-uri corporatiste cu care Burleanu maschează adesea subiectele care nu îi convin. Acum, vorbim despre acuzații directe. Și grave.

Președintele FRF nu s-a limitat în a-l contrazice pe Lupescu în privința arbitrajului lui Istvan Kovacs. A indicat clar și direct: “o perioadă marcată de foarte multă corupție în arbitraj”, și a asociat-o explicit cu numele “Kaiserului”.

Tehnici importate din lumea politică

E o mutare clasică în astfel de conflicte. Se mută discuția din prezent în trecut, iar argumentele se transformă în etichete. Veți găsi mult mai des utilizată această metodă în lumea politică.

De fapt, problema de fond nu este trecutul. Nu sunt nici greșelile lui Istvan din meciul Rapid - Dinamo 3-2, ci haosul generalizat de la CCA care are un singur nume: Kyros Vassaras. Managementul lui Vassaras este mizeria băgată sub preș atunci când vine soacra în vizită pe nepusă masă. Iar cineva care nu face parte din sistemul lui Burleanu a îndrăznit să conteste, cu argumente, haosul.

Lucescu, Chivu și Lupescu

În momentul în care mută discuția spre „corupția din trecut” și îl indică direct pe Lupescu, discursul nu mai e despre arbitraj. Devine despre legitimitate. Și aici apare ruptura. De ce vorbești acum despre asta și nu faci o anchetă clară care să prezinte lucrurile negre din trecut, cu dovezi?

Cred că pe undeva e firesc ca Burleanu să îi apere pe ai lui, nu cred însă că este firesc să îl atace de maniera asta pe Lupescu, care pentru fotbalul românesc cred că este în acest moment în top 3 ambasadori internaționali, după Mircea Lucescu și mai nou Cristi Chivu.

“Kaiserul” a fost, este și va fi un veșnic membru al structurilor de top din cadrul UEFA (oficial sau nu), un important sfătuitor și strateg al conducătorilor fotbalului european. Nu îi polișăm statuia, nu e cazul, are și Lupescu multe păcate. Totuși, cred că ar trebui utilizat mult mai mult de către FRF în beneficiul fotbalului românesc. Dacă s-a putut cu Ilie Dumitrescu și cu Gică Hagi (următorul nostru selecționer), se poate și cu “Lupo”.

Trecut folosit selectiv, ca instrument de delegitimare

Pentru că Lupescu nu este doar un nume dintr-o perioadă contestată a fotbalului românesc. Este, în același timp, unul dintre puținii oameni care au avut acces real la structurile de decizie ale UEFA. Ani de zile a lucrat în interiorul sistemului european, într-o poziție în care nu a făcut act de prezență, ci a influențat.

Trecutul fotbalului românesc are zone gri. Ba chiar negre. Și da, e legitim ca ele să fie discutate. Dar problema apare atunci când trecutul e folosit selectiv, ca instrument de delegitimare și fără dovezi, în loc să fie analizat în mod real.

Pentru că, dacă deschidem cu adevărat acea cutie, întrebările nu se opresc la un singur nume. Iar atacurile fără dovezi pot să fie de toate felurile. Lupescu poate să invoce momentul arestării colegului său, Gică Popescu. Tot evaziv, în trecere. Sau poate vorbi despre influența permanentă pe care grupul de la Cluj o are asupra FRF.

În paralel, rămâne întrebarea pe care nimeni nu o formulează direct: ce face România astăzi, la nivel european? Ce se întâmplă cu arbitrajul românesc dincolo de performanțele lui Istvan? Burleanu vorbește despre stabilitate internă și despre proceduri. Și are dreptate într-o anumită măsură. Federația funcționează, sistemul e mai coerent decât în trecut, iar arbitrii români au, prin Kovacs, o vizibilitate externă reală. Dar influența nu se măsoară doar în performanțe individuale.

Se măsoară în prezență, în relații, în capacitatea de a conta atunci când se iau decizii. În influență. Dacă vrem să fim “tefeliști ipocriți”, vorba lui Alexandru David, vom spune că nu așa se fac lucrurile la nivel mare. Realitate este însă că pe plan internațional doar un om ca Lupescu poate să facă lobby puternic României atunci când contează. Restul e blabla.

Realitatea o vom vedea pe Beșiktaș Park

Până în acest moment, experiența lui Lupescu la UEFA rămâne un avantaj pe care România nu l-a valorificat niciodată cu adevărat. E și vina lui Lupescu, care este de un orgoliu demn de Generația de Aur atunci când vine vorba de Burleanu. Ar trebui să lase și el deoparte animozitățile și să facă un pas către Federație. Să facă echipă. Dar asta e altă discuție.

Revenind la atacul lui Burleanu, acesta ridică o întrebare incomodă: e o clarificare sau o încercare de a închide discuția? Dacă reduci totul la „cine a fost atunci”, eviți inevitabil „cine este acum și ce face”. FRF are exact această problemă: vorbește mult despre trecut și prea puțin despre locul pe care îl ocupă astăzi. Un loc care, de cele mai multe ori, nu mai e la masă. Ci în gradena spectatorilor. Sau poate nu… Timpul ne va arăta în scurt timp realitatea pe Beșiktaș Park.

Citește și

Decebal Rădulescu i-a dat replica lui Gigi Becali, după ce latifundiarul a spus că vrea să trăiască o zi mai mult decât el

Decebal Rădulescu i-a dat replica lui Gigi Becali, după ce latifundiarul a spus că vrea să trăiască o zi mai mult decât el

Porumboiu, atac dezlănțuit în direct la adresa membrului Generației de Aur: ”Un umil servil! Nu există așa ceva”

Porumboiu, atac dezlănțuit în direct la adresa membrului Generației de Aur: ”Un umil servil! Nu există așa ceva”

Meciul la care a fost delegat Istvan Kovacs, după scandalul din derby-ul Rapid - Dinamo

Meciul la care a fost delegat Istvan Kovacs, după scandalul din derby-ul Rapid - Dinamo

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google