LGM1, monopostul care a învins timpul. Era primul fabricat în România

În noiembrie 1980, revista Autoturism publica pe copertă imaginea unui automobil cum publicul românesc văzuse până atunci aproape exclusiv în fotografiile competițiilor internaționale. Avea o siluetă joasă, roțile descoperite, un cockpit destinat unui singur pilot și proporțiile caracteristice unei mașini de formulă. Se numea LGM1 și era rezultatul ambiției unui om care refuzase să accepte limitele impuse de epocă.

În România acelor ani, competițiile automobilistice de circuit erau dominate de automobilele de turism. Piloții concurau cu mașini derivate din modele de serie, adaptate posibilităților tehnice și materiale existente. Ideea construirii unui monopost părea, în aceste condiții, mai degrabă o aventură decât un proiect realist.

Laurențiu Gavril Moldovan, pilot clujean cunoscut în lumea automobilismului sub numele de ”Lențiu”, a decis însă să încerce. Nu era un entuziast lipsit de experiență. Moldovan avea deja o carieră importantă în competițiile auto, fiind Maestru al Sportului și multiplu campion. În 1970, reușise să termine pe locul al treilea în clasamentul general al cursei de viteză în coastă de la Feleac, etapă inclusă în Campionatul European de Munte. Avea, așadar, experiența pilotului care știa ce înseamnă performanța și înțelegea cât de importantă este mașina în obținerea ei.

Dar Moldovan își dorea mai mult decât să concureze cu automobilele disponibile. Voia să construiască propriul monopost, o mașină de curse care să poarte semnătura sa. Așa a început povestea LGM1.

Formula Easter, alternativa est-europeană la cursele de monoposturi

Pentru a-și transforma ideea în realitate, Laurențiu Moldovan s-a orientat către Formula Easter, o categorie de monoposturi destinată competițiilor din țările blocului socialist. Conceptul urmărea să ofere piloților posibilitatea de a concura cu automobile de formulă într-un cadru tehnic adaptat resurselor disponibile în acea parte a Europei.

Regulamentul prevedea utilizarea componentelor produse în țările socialiste, o condiție care, în teorie, facilita accesul la tehnologie, dar care în practică presupunea dificultăți considerabile. Constructorii trebuiau să găsească soluții folosind piese existente, să adapteze componente și să realizeze în regie proprie numeroase elemente ale automobilelor.

În România începutului de deceniu, când accesul la materiale și echipamente specializate era extrem de limitat, o asemenea întreprindere necesita nu doar cunoștințe tehnice, ci și multă ingeniozitate. Moldovan a acceptat provocarea și a început construcția monopostului într-un atelier din Cluj.

Numele ales era simplu și personal: LGM, inițialele lui Laurențiu Gavril Moldovan. Cifra 1 sugera posibilitatea dezvoltării unei serii de monoposturi, chiar dacă aceasta nu avea să se materializeze. În cele din urmă, LGM1 a rămas o realizare singulară, dar una cu o importanță aparte pentru istoria automobilismului românesc.

De la atelierul din Cluj la primele titluri naționale

În 1980, monopostul era gata să fie prezentat publicului. Evenimentul a avut loc pe kartodromul din Cluj, cu Laurențiu Moldovan la volan. Pentru spectatorii obișnuiți cu automobilele de turism, apariția unei mașini de formulă construite în România reprezenta o noutate spectaculoasă.

LGM1 nu era doar un exercițiu de design sau un prototip destinat expozițiilor. Fusese construit pentru a concura. Primul start oficial a venit în 1981, la o competiție de viteză în coastă desfășurată la Băișoara. A fost începutul unei cariere sportive care avea să demonstreze că proiectul lui Moldovan nu era doar curajos, ci și competitiv.

În 1982, constructorul-pilot a obținut primul titlu de campion cu LGM1, confirmând potențialul monopostului. Ulterior, Moldovan a decis să vândă mașina, iar aceasta a ajuns în posesia pilotului reșițean Eugen Peteanu. Iar schimbarea proprietarului nu a însemnat sfârșitul succeselor. Dimpotrivă, Peteanu a continuat să concureze cu LGM1 și a adăugat noi titluri în palmaresul automobilului. Astfel, monopostul construit într-un atelier clujean a devenit una dintre cele mai de succes realizări românești din această categorie.

De la glorie la abandon. Cum a dispărut LGM1 din motorsport

Ca în multe povești ale automobilelor istorice de competiție, anii de glorie au fost urmați de o perioadă mult mai puțin fericită. După ce și-a încheiat cariera sportivă, LGM1 a trecut prin mâinile mai multor proprietari. În total, opt persoane au deținut monopostul după perioada sa de succes.

Odată cu trecerea timpului, interesul pentru automobil s-a diminuat, iar păstrarea sa în condiții corespunzătoare a devenit tot mai dificilă. Mașinile de curse construite în exemplare unice sunt deosebit de vulnerabile în asemenea situații. Nu există cataloage de piese de schimb, documentația tehnică este adesea incompletă, iar componentele deteriorate sau dispărute pot fi extrem de greu de reprodus. În plus, valoarea lor istorică nu este întotdeauna recunoscută la timp.

LGM1 a avut parte de această soartă. În 2020, monopostul ajunsese într-o curte din județul Argeș, unde se afla într-o stare avansată de degradare. Automobilul care apăruse pe coperta revistei Autoturism și câștigase titluri naționale devenise o epavă. Pentru mulți, ar fi fost doar o mașină veche, incompletă, cu șanse reduse de a mai reveni vreodată pe un traseu de concurs. Pentru Edwin Keleti, însă, descoperirea a avut o cu totul altă semnificație.

Edwin Keleti și începutul unei restaurări care părea imposibilă

Fost pilot de raliuri și pasionat de istoria motorsportului, Edwin Keleti a înțeles imediat valoarea automobilului pe care îl avea în față. LGM1 nu era un simplu monopost abandonat, ci o piesă importantă din patrimoniul automobilistic românesc. Era dovada materială a unei perioade în care performanța sportivă depindea în mare măsură de inventivitatea mecanicilor și de determinarea piloților.

Keleti a decis să salveze automobilul și să îl readucă la configurația care îl consacrase. Ceea ce a urmat a fost un proces de restaurare desfășurat pe parcursul a șase ani. Provocarea nu consta doar în repararea unor componente mecanice. Pentru a readuce LGM1 la forma originală, trebuiau recuperate sau reproduse numeroase piese care nu mai existau.

În cazul unui automobil produs în serie, restauratorii pot apela la documentație tehnică, furnizori specializați sau alte exemplare ale modelului. Pentru LGM1, multe dintre aceste soluții nu erau disponibile. Automobilul fusese construit într-un singur exemplar, într-o perioadă în care documentarea tehnică și arhivarea informațiilor nu aveau amploarea de astăzi. Prin urmare, restaurarea a presupus un adevărat proces de reconstituire istorică.

Fotografiile de epocă au devenit instrumente esențiale, fiind utilizate pentru reproducerea elementelor lipsă și pentru verificarea configurației originale. Fiecare detaliu conta, deoarece obiectivul nu era doar realizarea unui monopost funcțional, ci recuperarea cât mai fidelă a automobilului construit de Laurențiu Moldovan.

Șase ani de muncă și o provocare neașteptată

Una dintre cele mai dificile etape ale restaurării a fost reproducerea parbrizului. La prima vedere, acesta ar putea părea un element secundar în comparație cu șasiul sau componentele mecanice. În realitate, forma specifică a parbrizului și materialele utilizate au transformat operațiunea într-o provocare tehnică. A fost necesară identificarea unui material potrivit, dar și găsirea unor specialiști capabili să reproducă piesa conform formei originale.

O altă problemă a reprezentat-o identificarea jantelor. Cele montate pe monopostul restaurat nu sunt exemplarele originale, însă sunt identice ca model cu cele utilizate în perioada de competiție. Este un detaliu important, deoarece în restaurarea automobilelor istorice autenticitatea vizuală și tehnică reprezintă criterii fundamentale.

Din fericire, starea unor elemente structurale a permis păstrarea unei părți considerabile din automobilul original. Potrivit lui Edwin Keleti, aproximativ 95% din șasiu și 90% din carene au putut fi conservate. În acest fel, restaurarea LGM1 nu a însemnat construirea unei replici moderne, ci recuperarea unei mașini autentice, cu o istorie sportivă proprie.

Momentul renașterii. LGM1 revine în fața publicului

După șase ani de muncă, proiectul a ajuns la momentul mult așteptat: relansarea oficială a monopostului. Evenimentul a reunit zeci de pasionați de automobilism, oameni pentru care LGM1 reprezintă mai mult decât o curiozitate tehnică.

Unii își aminteau de perioada în care monopostul concura în campionatele naționale. Alții descopereau pentru prima dată o pagină aproape uitată a istoriei motorsportului românesc. Pentru Edwin Keleti, momentul a avut o încărcătură emoțională aparte. ”Este o bucurie imensă că am ajuns, în sfârșit, la momentul relansării monopostului, la capătul unei munci asidue”, a declarat fostul pilot de raliuri.

Dar povestea nu era încă încheiată. Pentru un automobil construit să concureze, adevărata revenire nu putea avea loc decât pe asfalt. Cu ocazia ultimei etape a Campionatului Național de Viteză în Coastă, Edwin Keleti a urcat la volanul monopostului LGM1 pentru o demonstrație specială.

A fost un moment cu o semnificație profundă. La mai bine de patru decenii de la primele sale apariții în competiții, automobilul construit de Laurențiu Moldovan a revenit într-un mediu pentru care fusese conceput: un traseu de viteză în coastă.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google