Anu’ și baraju’. Dan Capatos nu se entuziasmează după victoria lui Dinamo din baraj

În primul rând, avem din nou răspunsul la întrebarea: “De ce a ajuns Dinamo la baraj?”. Pentru că arată fix ca o echipă de liga secundă, a cărei foarte posibilă viitoare evoluție în prima ligă a depins de jocul rezultatelor din ultima etapă a play-out-ului și de calitatea unui singur jucător - Dennis Politic - din această primă “bătălie” de la baraj.

”Pentru că New Dinamo nu înseamnă <anu’ și baraju’>!”

Deocamdată, aceste două aspecte fac diferența dintre a juca la anu’ în Liga 1 sau a juca la “matineu”. În schimb, din punctul de vedere al fotbalului prestat, asemănările cu alte echipe de liga a doua au fost nenumărate: finalizări în situații în care este infinit mai simplu să dai gol decât să ratezi, centrări în total dezacord cu spiritul fotbalului, gâfâieli mai sonore decât cele dintr-un azil de bătrâni, după mai puțin de o oră de joc în cazul multor titulari, un Abdallah care se ambiționează să ne întindă nervii dincolo de orice rezistență certificată medical, doar pentru că a avut șansa să ne “scoată” la un moment dat cu un gol izbăvitor, un Amzăr care are capacitatea de a provoca infarcturi la distanță, doar prin simpla atingere a mingii cu piciorul și o lipsă din echipă a lui Patriche care nu a putut fi compensată de nimeni și de nimic.

Tot pe lista concluziilor ar mai trebui trecut un truism: așa cum iarna nu-i ca vara, nici un meci de baraj nu seamănă cu altul. Dinamo, ajunsă la a 3-a experiență consecutivă de acest gen, a constatat acum că situația de anul trecut, când absolut toate ocaziile din meciul cu Argeș au fost transformate în goluri, nu a putut fi repetată.

La nivel de ocazii a stat la fel de bine, doar că tabela s-a încăpățânat să se blocheze la 2-0. Și nu vă grăbiți să dați vina pe ghinion. Motivele reale sunt în frazele de mai sus. Așadar, înainte de retur cred că mai pot fi avansate câteva certitudini. Dinamo se va salva de la retrogradare.

Ce urmează?

Nu văd cum ar putea pierde meciul retur la o diferență de 3 goluri. Ok, poate sunt suporteri care se mulțumesc cu asta. În contextul ultimilor ani pare o dulce alinare. Dar ce urmează?

Un alt campionat în care echipa să se salveze (sau nu) la baraj? Alte partide de cascadorii râsului? Aceiași jucători care “atentează” la viața noastră sau a televizoarelor noastre? Aceiași investitori - Păcălici Naționali care se prefac că înțeleg fotbalul și emit judecăți de o valoare extrem de îndoielnică?

Trista existență duce echipa în acești ani. Iar viitorul pare să nu sune deloc roz. Cel puțin nu în această distribuție. Practic, la Dinamo ar trebui dați afară șefii, 90 la sută dintre fotbaliști, celebra armata a lui Ali Baba de 40 de scouteri care au speriat Vestul cu metodele lor nemaipomenite, trebuie dărâmat stadionul, iar revoluția poate continua și cu alte exemple.

Pentru că New Dinamo nu înseamnă “anu’ și baraju’! Însă, acea revoluție se amână pentru o dată ce va fi comunicată ulterior. Până atunci, rămâne doar imaginea superbă a celor 32.000 de suporteri prezenți la meci și a sutelor de mii din fața televizoarelor care se ambitionează să aștepte vremuri mai bune.

Fie ca ele să înceapă o dată cu fluierul final al returului de săptămâna viitoare. Pentru că a durat prea mult acest chin. Mult prea mult!

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google