special Ziua în care Senna a devenit semizeu. Brazilianul a învins 10 campioni mondiali într-o cursă inedită. Începutul rivalității cu Alain Prost

Senna este, pentru cei mai mulți dintre fanii Formulei 1, sinonim cu cele mai bune zile ale acestui sport. Carismatic, neînfricat, mereu gata să se arunce în orice spațiu neocupat de un alt monopost, brazilianul a fost imaginea ultimilor ani romantici ai “Marelui Circ”.

Dublul campion mondial a avut parte, din cauza faptului că era foarte vocal, și de incidente mai puțin plăcute. Cele mai încinse au fost cu Jean-Marie Balestre, președintele FIA (n.r. - Federația Internațională de Automobilism) între 1986 și 1993, și cu Alain Prost, adversarul și coechipierul său de la McLaren.

Nouă foști campioni mondiali plus unul viitor

Înainte de a fi numele la care se gândește majoritatea iubitorilor de curse auto atunci când aud “Formula 1”, Senna se anunța deja drept unul dintre cei mai rapizi piloți din istoria acestui sport. Iar acest fapt a devenit și mai clar pe 12 mai 1984, atunci când brazilianul a fost invitat, pe ultima sută de metri, la o cursă atipică.

Din 1976, de la accidentul groaznic în care Niki Lauda a fost foarte aproape de a-și pierde viața, nu se mai concurase pe Nurburgring. Circuitul era considerat prea periculos, mai ales din cauza lungimii traseului. Oamenii de ordine, ambulanțele și mașinile de intervenție ajungeau foarte greu la locul unui accident.

Așa că organizatorii, alături de arhitecți, propuneau o versiune mai scurtă a circuitului Nurburgring, de doar 4,5 kilometri. Iar pentru a demonstra lumii automobilistice că traseul merită să revină în circuitul Formulei 1 (n.r. – Marele Premiu al Germaniei se mutase la Hockenheim), Mercedes a organizat o întrecere inedită.

Germanii au invitat nu mai puțin de nouă campioni mondiali la startul întrecerii, plus un alt pilot, Alain Prost, care avea să obțină și el titlul Formulei după doar câțiva ani. Grila era formată de acești driveri, cei mai buni ai acelei ore în sporturile cu motor:

• Alain Prost, Carlos Reutemann, Denny Hulme (n.r. – campion mondial în 1967), Alain Jones (n.r. – campion mondial în 1980), John Watson, Elio de Angelis, Manfred Schurti, John Surtees (n.r. – campion mondial în 1964), Phil Hill (n.r. – campion mondial în 1961), James Hunt (n.r. – campion mondial în 1976), Stirling Moss, Jack Brabham (n.r. – campion mondial în 1959, 1960 și 1966), Niki Lauda (n.r. – campion mondial în 1975, 1977 și 1984), Udo Schutz, Hans Hermann, Keke Rosberg (n.r. – campion mondial în 1982), Jody Scheckter (n.r. – campion mondial în 1979), Jacques Laffite, Klaus Ludwig

Alți piloți cu renume nu au putut participa, din diverse motive, la această întrecere. Mercedes invitase toți campionii mondiali în viață.

Juan Manuel Fangio împlinise 72 de ani și a simțit că nu mai poate pilota la un nivel adecvat. Emerson Fittipaldi și Mario Andretti au trebuit să fie prezenți în ziua calificărilor pentru Indy 500.

Jackie Stewart și-a ținut jurământul de a nu mai concura niciodată din cauza morții prietenului său, Francois Cevert. Campionul mondial în exercițiu, Nelson Piquet, a declinat invitația.

Mercedes, la ideea șefului departamentului motorsport de vânzări, Gerd Kremer, punea noul model 190 E 2.3-16v la dispoziția celor prezenți la startul cursei. Motorul de 2.3 litri, cu 16 valve, dezvolta numai 185 de cai putere, mult sub cei cu care erau obișnuiți piloții de Formula 1.

20 de modele au fost pregătite pentru cursă, suferind modificări de suspensii, pneuri, cutii de viteze.

Gerd Kremer a avut ideea de a-l chema pe Senna în locul lui Emerson Fittipaldi pentru a avea și un brazilian pe pistă. Neamțul îl știa pe Ayrton din cursele de Formula 3 britanică, acolo unde cel din urmă impresionase, câștigând și titlul de campion.

Brazilianul debutase în F1, în 1984, concurând pentru Toleman. În primele sale patru curse, Senna obținuse două locuri șase, ceea ce, pentru o echipă atât de mică precum Toleman era aproape un miracol.

Alain Prost, cel care avea să-i devină principal adversar peste ani, a fost omul care l-a luat de la aeroport pe Ayrton. Cei doi se cunoșteau și respectau foarte mult în 1984. Ziua de 12 mai a acelui an a fost, cel mai probabil, data la care s-a născut rivalitatea dintre cei doi.

Pe circuitul german, Alain a fost pilotul care a plecat din pole-position. Alături de francez era Carlos Reutemann. Linia secundă a grilei era formată din Ayrton Senna și Denny Hulme. 120 de mii de spectatori erau în gradenele circuitului Nurburgring, gata de un spectacol excelent. La ora startului se pornise o ploaie măruntă.

Prost l-a acuzat pe Senna de pilotaj periculos

Directorul de emisie al televiziunii care transmitea cursa a pierdut primele zeci de secunde din cauza speech-ului oferit de Bernhard Vogel, președintele landului Rin. Când primele imagini de pe circuit au fost văzute la tv, Senna era la conducere.

După cursă, Alain Prost a susținut că brazilianul l-a depășit agresiv, scoțându-l în afara pistei. Mai mult, francezul s-a acroșat și cu Elio de Angelis. Pe urmele lui Senna erau acum foștii colegi de la Ferrari, Carlos Reutemann și Niki Lauda (n.r. – care plecase de pe locul 14 al grilei).

Însă brazilianul, pe un circuit un pic alunecos, din cauza ploii, cu aceeași mașină ca restul piloților, era într-unul dintre momentele sale de geniu, în care nu pilota, ci dansa samba alături de mașină.

1984 Mercedes Cup Nurburgring from Smam Frog on Vimeo.

Mulți au spus că, în timp ce alți piloți erau mai degrabă atenți la a nu strica Mercedes-urile puse la dispoziție, Senna voia doar să câștige, cu orice preț. Hans Hermann, de exemplu, a terminat cursa ultimul, pentru că deja aranjase să cumpere mașina și nu voia să o strice.

La jumătatea celor 12 ture programate, Niki Lauda și Watson au trecut de Carlos Reutemann, plecând în urmărirea lui Ayrton. Însă brazilianul voia să se asigure că lumea întreagă nu-i va mai uita numele. Și așa s-a și întâmplat.

După cursa câștigată de Senna, John Surtees l-a sunat pe Enzo Ferrari, fostul său boss din timpul petrecut la scuderia italiană, și i-a recomandat să semneze cu Ayrton pentru sezonul 1985. John s-a oferit să-l convingă pe brazilian. Ferrari nici măcar nu l-a chemat la teste pe Senna.

Peste doar trei săptămâni, la Monaco, Ayrton, tot cu Toleman, a obținut un magnific loc doi în cursa de F1 din Principat. Cea mai importantă competiție auto a planetei avea să intre în zodia Senna.

---

Adaugă iAMsport.ro ca sursă preferată în Google